Adevarul.ro

Rata-record a şomajului şi deteriorarea economiei elene continuă să pună în pericol statul, chiar dacă Atena va primi astăzi un nou împrumut de urgenţă pentru a evita falimentul.

Doar în luna noiembrie, 126.000 de greci şi-au pierdut locurile de muncă. Pentru o ţară cu o populaţie totală de 11 milioane, statisticile sunt deosebit de sumbre. Rata şomajului a ajuns astfel de la 18,2 la 20,9% într-o singură lună.

Şomajul nu a detonat încă bomba socială care ameninţă Grecia – însă este mai mult decât suficient pentru a face asta. Grecii primesc ajutor de şomaj (de până la 454 euro pe lună) timp de 30 de săptămâni. Funcţionarii publici care au fost concediaţi sunt primesc, timp de doi ani, jumătate din salariul lor de bază, sumă ce se ridică, în medie, la aproximativ o treime din câştigurile lor reale înainte de a fi concediaţi.

Atunci când aceste beneficii ajung însă la final, elenii care şi-au pierdut locurile de muncă vor trebui să-şi găsească de lucru într-o economie care intră în al cincilea an consecutiv de recesiune.

Potrivit sociologilor eleni, adevăratele efecte devin vizibile la cinci, şase luni de la concediere, când oamenii nu-şi mai permit să-şi achite chiria.

Toate acestea în timp ce creditorii internaţionali (UE Şi FMI) au impus Atenei să concedieze alţi 150.000 de bugetari în următorii trei ani.

Piaţa muncii devine astfel un adevărat câmp de luptă în Grecia. Statul datorează companiilor şapte miliarde de euro. Producţia industrială a scăzut cu 15,5% în decembrie, iar 50.000 de întreprinderi mici şi mijlocii vor intra în faliment până în iulie, potrivit estimărilor Institutului pentru Muncă de la Atena.

Astfel, şansele ca sectorul privat să absoarbă bugetarii concediaţi din sectorul public sunt practic nule.

În acest context, posibilitatea ieşirii din zona euro şi readoptarea drahmei pare o ipoteză tot mai plauzibilă şi cu siguranţă pe placul grecilor. „Veştile că Islanda tocmai şi-a recăpătat ratingul care recomandă investiţiile, cu o rată a şomajului ce a scăzut la 6%, vin ca o confirmare că o ţară poate într-adevăr să se descurce singură. Bineînţeles, datoria publică a Islandei este denominată în coroane islandeze şi nu în moneda euro a domnului Schauble (ministrul de Finanţe al Germaniei – n.r.), iar Islanda are bogate resurse de aluminiu“, scrie jurnalistul britanic Ambrose Evans-Pritchard în „The Telegraph“.

„Premierul elen, Lucas Papademos, a declarat că ieşirea din zona euro va duce la «haos economic de necontrolat». Dar nu este deja această situaţie? Nicio bancă elenă nu a fost capabilă să se împrumute pe pieţe în ultimele trei luni. Marile companii greceşti sunt nevoite să-şi mute sediile în Bulgaria pentru a putea desfăşura o activitate comercială normală“, continuă acesta.

Riscul asociat unei eventuale ieşiri din zona euro face deja ravagii în economia elenă, investitorii ocolind statul. Practic, grecii suferă consecinţele unui astfel de scenariu, fără a se bucura însă de niciunul dintre avantajele acestuia – precum devalorizarea monedei naţionale pentru impulsionarea exporturilor şi a turismului.

Măsura este cerută de tot mai mulţi greci, însă există numeroase voci care o contestă. „Dacă şi-a luat foc bucătăria şi sări pe geam de la etajul trei, există şanse să scapi – dacă ai noroc. Dar nu este mai raţional să încerci să stingi focul?“, spune Angelos Tsakanakis, şeful think-tankului elen IOVE.