Adevarul.ro

Experţii Comisiei Europene elaborează în această perioadă o propunere de directivă europeană care va stabili regulile de exploatare a gazelor neconvenţionale.

Perioadele geroase de iarnă şi facturile uriaşe pe care le primim ne aduc aminte din ce în ce mai des cât de importante sunt resursele energetice şi cât de important este să nu depindem de nimeni la acest capitol.

Din păcate, Uniunea Europeană este dependentă de gazele ruseşti, care înseamnă 23% din consumul europenilor. Politicile energetice trasate la Bruxelles au printre priorităţi reducerea dependenţei de importurile de energie, iar una dintre metode este diversificarea resurselor.

Gazele, resursa viitorului

Ţiţeiul şi gazele vor lua amploare şi vor asigura circa 60% din consumul energetic al ţării până în anul 2040, faţă de 55% acum, iar gazele vor detrona cărbunele şi va ajunge pe locul doi ca importanţă, potrivit unui studiu al gigantului american ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume. Cum vârful producţiei de petrol a trecut şi a început declinul, a venit vremea pentru o nouă eră a hidrocarburilor.

Gazele neconvenţionale (sau cele din şisturi bituminoase) au transformat Statele Unite în principalul producător de gaze din lume, detronând Rusia în urmă cu doi ani. Gazele noi înseamnă acum peste 20% din consumul americanilor, faţă de doar 5% la începutul anilor 2000.

În Europa, nu există încă nicio exploatare a gazelor de şist, ci doar câteva licenţe de explorare acordate de Polonia. România este şi ea în fază avansată de aprobare a unor acorduri petroliere semnate cu trei companii: gigantul american Chevron, care are trei petrimetre în Dobrogea şi în sudul Moldovei, precum şi firmele Mol şi Avere Energy, care au câştigat perimetre în vestul ţării.

„Acordurile nu au intrat încă în vigoare, întrucât mai este nevoie de avizul Ministerului Transporturilor. Având în vedere programul naţional de drumuri, vrem să ne asigurăm că aceste perimetre nu afectează viitorul traseu al autostrăzilor. În luna februarie estimăm că vor fi aprobate de Guvern", a declarat, pentru „Adevărul", Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

O nouă legislaţie europeană

Pătruţi a precizat că nu se poate spune cu exactitate ce fel de zăcăminte ar putea fi găsite acolo, întrucât, până acum, s-au făcut foarte puţine studii în acest domeniu. Totuşi, cele existente ar indica prezenţa unor roci dure, cu proprietăţi apropiate celor care conţin astfel de hidrocarburi, în special în sud-estul ţării.

„Avem informaţii privind existenţa unor astfel de roci, dar nu ştim nimic în privinţa conţinutului lor de gaze. Nu cred că mai devreme de 2030 se va putea vorbi de exploatări în acest domeniu în România", a adăugat Pătruţi.El a amintit că, la nivel european, părerile sunt împărţite în privinţa beneficiilor pe care le-ar putea aduce gazele de şist, în special pentru că tehnologia implică fisuri în subsol, iar unele voci o consideră periculoasă pentru mediu. Franţa şi Bulgaria au interzis explorările, însă Polonia le încurajează.

„La nivelul Uniunii Europene, a fost instituit un grup de lucru care analizează impactul asupra mediului a explorării şi exploatării unor astfel de resurse. Va fi elaborat un studiu de impact asupra mediului, care va sta la baza unei propuneri de directivă europeană. Aceasta va stabili anumite condiţii de dezvoltare a acestei industrii şi regulile pe care vor trebui să le respecte companiile petroliere", a mai spus oficialul ANRM. Legislaţia din prezent nu face nicio diferenţă între gazele convenţionale şi cele de şist, extrase din roci dure, cu o tehnologie specială. 

Consumul de energie al omenirii, în creştere

Americanii de la ExxonMobil se aşteaptă ca, în anul 2040, consumul de energie al planetei să fie mai mare cu 30% faţă de anul 2010. Gazele neconvenţionale vor avea o asecensiune incredibilă şi vor ajunge la 30% din gazele naturale la nivel mondial, faţă de doar câteva procente acum.

Ţiţeiul şi gazele naturale vor fi principalele resurse energetice ale omenirii în anul 2040 şi vor asigura aproximativ 60% din cererea de la nivel global, faţă de 55% în prezent. Gazul este resursa care va căpăta cea mai mare importanţă în această perioadă, iar creşterea va fi de 1,6% pe an din 2010 până în 2040. Investiţiile şi noile tehnologii vor face posibilă majorarea şi diversificarea resurselor energetice.