Grecia nu-şi va mai putea rambursa datoriile, cred oficialii FMI. Efectele asupra economiei Uniunii Europene vor fi semnificative. Guvernele care au împrumutat Atena cu 80 de miliarde de euro ar putea pierde aceşti bani, iar sistemul bancar european ar putea intra în colaps.
La aproape un an de când a fost salvată de Uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional cu 110 miliarde de euro, Grecia încă dă bătăi de cap oficialilor europeni. Speculaţiile privind intrarea Atenei în incapacitate de plată au cauzat ieri deprecierea monedei unice cu până la 0,9% în raport cu dolarul pe bursa londoneză. Situaţia a fost agravată de declaraţiile oficialilor FMI, care au spus că Grecia nu va mai face faţă datoriilor şi că ar trebui să ia în considerare restructurarea acestora.
„FMI consideră că datoria Greciei este nesustenabilă. Oficiali înalţi ai Fondului le-au spus părţilor implicate că restructurarea trebuie luată în considerare în curând", a declarat o sursă apropiată discuţiilor pentru „Dow Jones Newswire". Pe pieţele internaţionale, restructurarea datoriilor este sinonimă cu intrarea în incapacitate de plată, scrie presa internaţională de specialitate. Grecii spun însă că nu iau în calcul restructurarea. „Efortul şi costurile restructurării ar fi mai mari decât beneficiile", a arătat George Papaconstantinou, ministrul Finanţelor elen. „Nu vedem restructurarea ca o opţiune", crede şi Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice.
Restructurare pe furiş
Cu toate acestea, acţiunile ambelor părţi se îndreaptă în acest sens. Grecii au obţinut, în urma negocierilor cu UE din această iarnă, prelungirea cu patru ani şi jumătate a perioadei de rambursare a împrumutului (de la trei ani la şapte ani şi jumătate) şi diminuarea dobânzii cu un punct procentual. Acum, dobânda pe care o plătesc grecii este 3,5% în primii trei ani ai acordului şi apoi 4,5% în următorii patru ani şi jumătate.
În ciuda acordului în valoare de 110 miliarde de euro, Atena tot trebuie să se împrumute pe pieţele internaţionale de capital pentru a-şi efectua plăţile. Dobânzile pe care le cer însă investitorii pentru a finanţa statul continuă să crească, mai ales în contextul situaţiei din Portugalia. Ieri, randamentele cerute pentru cumpărarea obligaţiunilor guvernamentale elene scadente la doi ani s-au ridicat la 19,3%, reprezentând un nou record de la introducerea monedei euro (1 ianuarie 2001).
Contribuabilii suportă pierderile băncilor
Dacă elenii şi-ar restructura datoriile, statele care au contribuit la împrumutul de urgenţă ar urma să piardă cele 80 de miliarde de dolari puse la bătaie. Aceasta ar putea fi o lovitură gravă pentru francezi şi în special pentru nemţi, care sunt tot mai nemulţumiţi de acest risc. De asemenea, şi băncile şi-ar pierde banii pe care i-au împrumutat Greciei, ceea ce ar putea destabiliza sau chiar împinge în colaps sistemele bancare naţionale.
Pe Aceeaşi Temă
Potrivit celor mai recente estimări, aproximativ 20% din datoriile grecilor (publică şi privată) sunt deţinute de bănci comerciale. Pentru a evita un astfel de scenariu, guvernele respective ar putea fi nevoite să acopere pierderile băncilor tot din banii contribuabilor.
Aproximativ o treime din datoriile Greciei este deţinută de instituţii financiare non-bancare (fonduri de investiţii, de pensii sau companii de asigurări). Dacă fondurile de pensii ar pierde sumele investite, situaţia ar fi deosebit de delicată pentru liderii politici care au permis acest lucru. Însă tot grecii sunt cei care ar urma să piardă cel mai mult de pe urma restructurării. Ei nu s-ar mai putea împrumuta pe pieţele internaţionale, iar ţara nu s-ar mai putea finanţa. Datoria publică a Greciei a ajuns la 144% din PIB.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza