Adevarul.ro

Liderii europeni au fost îndemnați de decidenții politici, bancherii și economiștii din întreaga lume că a sosit timpul pentru a pune capăt crizei datoriilor suverane care afectează regiunea și că măsurile care țintesc doar stăvilirea acesteia nu mai sunt suficiente.

Cele cinci zile de dezbateri și petreceri în cadrul întâlnirii anuale a Forumului Economic Mondial au luat sfârșit ieri, liderii zonei euro fiind sfătuiți să implementeze rapid un fond de urgență care ar putea să realizeze un tampon financiar de peste 1.000 de miliarde de dolari. Aceștia au fost, totodată, îndemnați să finalizeze acordul fiscal și să facă mai sustenabilă povara datoriei Greciei, anunță agenția de știri Bloomberg.

Eșecul în această privință ar afecta negativ creșterea economică mondială și piețele financiare, precum și ar lipsi regiunea economică de mare parte din susținerea internațională, au declarat delegații, inclusiv George Soros, investitorul miliardar sau Timothy F. Geithner, secretarul Trezoreriei SUA. Cât de mult este UE dispusă să asculte aceste sfaturi vom afla astăzi, după summitul de la Bruxelles.

„Părerea împărtășită de majoritatea celor prezenți este „terminați cu prostiile și apucați-vă de treabă””, a declarat Mark Carney, guvernatorul Băncii Canadei, pentru Bloomberg TV.

Rezervele față de complăcerea europeană au apărut la sfârșitul unei luni care a cunoscut semne de stabilizare economică în Europa pe măsură ce costurile de împrumut au scăzut, indicatorii economici și-au revenit iar dobânzile obligațiunilor au scăzut și în cazul Spaniei și în cel al Italiei. În același timp, însă, băncile continuă să-și reducă volumul de împrumuturi acordate, costurile de împrumut ale Portugaliei cresc iar Grecia se confruntă cu scadența unei datorii de 14,5 miliarde de euro în obligațiuni în luna martie.

Efecte secundare

Carney estimează că criza europeană va avea drept consecință ameliorarea creșterii economice mondiale cu 1% până la sfârșitul lui 2012, „și asta într-o lume în care criza va fi stăvilită”.

„Nu este doar criza zonei-euro, este o criză care ar putea avea efecte secundare în întreaga lume”, a declarat Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internațional. Ea a venit la Davos pentru a promova creșterea fondurilor instituției sale pentru combaterea crizei la 500 de miliarde de dolari.

Principala soluție oferită a fost creșterea fondurilor de urgență ale zonei euro de la limita planificată de 500 de miliarde de euro, care vor intra în efect în iulie. Oficialii UE deja intenționează să revizuiască această sumă în martie și au opțiunea de crește puterea financiară a acestor fonduri. Creșterea acestora ar putea conduce la acordarea noi donații către FMI din întreaga lume, crescând suma disponibilă pentru combaterea crizei la cel puțin 1.100 miliarde de dolari.

Tampon financiar mai puternic

Miniștrii de Finanțe francezi și spanioli au declarat delegaților de la Davos că ei vor susține creșterea fondurilor de urgență chiar și confruntați cu opoziția Germaniei.

„Singura modalitate prin care Europa va reuși să facă să meargă uniunea monetară este prin implementarea unui tampon financiar mai puternic”, a declarat Geithner. La rândul său, Soros a declarat, în cadrul unui interviu, că „nu s-au întreprins măsuri suficiente pentru a proteja” regiunea de riscul unei intrări în incapacitate de plată a Greciei.

Grecia a fost considerată, în unanimitate, drept veriga slabă a Europei, pe măsură ce negocierile dintre oficialii guvernamentali și investitorii privați cu privire la restructurarea datoriei țării au continuat și în weekend. Eșecul acestui acord ar putea priva țara de fondurile celui de-al doilea acord de asistență financiară.