Grupurile bancare au găsit modalităţi de a „ocoli“ noile cerinţe de capital impuse la nivelul UE şi prezintă instituţiilor de supraveghere măsuri care nu sunt credibile.
Planul de recapitalizare a băncilor europene reprezintă unul dintre principalii piloni ai strategiei de revitalizare şi consolidare a economiei europene. Conform programului, grupurile bancare trebuie să strângă 115 miliarde de euro până la sfârşitul lunii iunie pentru a se alinia noilor cerinţe, anunţate încă din octombrie 2011. Bancherii au fost nemulţumiţi de înăsprirea condiţiilor chiar de la început. După ce au anunţat că vor boicota direct planul şi au ameninţat că vor limita activitatea de creditare (exact ceea ce nu doreau oficialii europeni), băncile au găsit acum o nouă soluţie.
Acestea au anunţat că vor strânge bani pentru a evita situaţiile în care băncile au fost salvate cu fonduri publice, însă modalităţile prin care intenţionează să aducă bani în vistierii nu sunt credibile.
Strâng bani doar pe hârtie
Bancherii au avut termen ca, până la 27 ianuarie, să prezinte Autorităţii Bancare Europene (EBA) strategiile prin care îşi vor consolida capitalul. Consiliul EBA va analiza planurile săptămâna viitoare, însă controversele legate de acestea au început deja să apară. Jumătate dintre măsurile pe care băncile se bazează nu sunt deloc credibile, a declarat o sursă apropiată situaţiei, care a văzut documentele, citată de publicaţia „Financial Times".
Până acum, băncile au folosit cu precădere două modalităţi privite cu neîncredere. Prima este schimbarea modului în care calculează gradul de risc al activelor din portofolii. A doua este promisiunea că vor vinde anumite active (cu un anumit preţ), deşi în pieţe nu există deloc apetit pentru astfel de operaţiuni.
Click pe foto pentru a vedea instituţiile de credit au un deficit de capital de 115 miliarde de euro
De asemenea, prognozele de profit pentru prima jumătate a acestui an „par mult prea optimiste", mai ales în contextul deteriorării climatului economic din zona euro, a spus sursa.
Mai mulţi oficiali au declarat luna trecută că grupul german Commerzbank şi cel italian Monte dei Paschi di Siena (cea mai veche bancă din Italia) se vor descurca foarte greu în încercarea de a strânge banii necesari. Commerzbank are nevoie de 5,3 miliarde de euro, iar Monte dei Paschi trebuie să facă rost de 3,3 miliarde de euro. De atunci, grupul german a anunţat că a obţinut deja trei miliarde de euro din suma necesară.
Dintre toate băncile europene, doar grupul italian UniCredit a ales să vândă acţiuni pentru a strânge capital nou. Acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere că acţiunile băncilor europene au încasat o lovitură puternică în 2011, pe fondul temerilor investitorilor faţă de expunerea lor uriaşă pe datoriile publice ale statelor comunitare cu probleme.
EBA face deja compromisuri
Toate celelalte bănci au apelat la planuri bazate pe o combinaţie de vânzări de active, recalcularea gradului de risc al portofoliilor, revizuirea marjelor de profit şi de aşa-zise exerciţii de administrare a activelor riscante, care implică răscumpărarea obligaţiunilor prin care s-au împrumutat şi care se tranzacţionează acum la o valoare mai mică decât cea iniţială, ceea ce generează o creştere imediată a capitalului.
Forma finală în care se va realiza procesul de recapitalizare rămâne însă sub semnul întrebării, după ce EBA a dat tot mai multe semne că este dispusă să facă compromisuri în acest sens. Bancheri şi politicieni - în special din Germania şi Italia - s-au opus vehement planului, avertizând că el ar putea duce la izbucnirea unei noi crize a creditării la nivelul blocului comunitar. Deja, susţin unii, creditarea a fost îngheţată pe anumite pieţe considerate mai puţin importante, iar mai multe grupuri bancare şi-au anunţat intenţia de a renunţa la operaţiunile din Europa de Est.
Prima victimă
Grupul franco-belgian Dexia a anunţat, în octombrie 2011, că va avea nevoie de un nou împrumut de urgenţă din fonduri publice (al doilea în trei ani) din cauza expunerii masive pe datoriile publice. La doar câteva ore după acest anunţ, miniştrii de Finanţe din UE au încheiat de principiu acordul de recapitalizare a băncilor.
Există şanse pentru „Viena 2.0"?
La jumătatea lunii ianuarie, oficiali din cadrul FMI, Băncii Mondiale, Băncii Centrale Europene s-au întâlnit cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Autorităţii Bancare Europene la Viena, unde au hotărât că Europa are nevoie de un „Acord de la Viena 2.0", prin care băncile să se angajeze că nu-şi vor reduce expunerea în Europa de Est. În lipsa unei astfel de înţelegeri se poate ajunge la o nouă criză a creditării, au avertizat oficialii. Banca Centrală Europeană a participat ca observator. Banca Naţională a României (BNR) a fost reprezentată la nivel de viceguvernator. De atunci, nu au fost anunţate niciun acord cu băncile şi nici demararea negocierilor, însă acestea ar putea fi strâns legate de condiţiile puse de bancheri în ceea ce priveşte planul de recapitalizare.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza