Unde sunt banii din vânzarea firmelor de stat

Veniturile din privatizare şi alocarea lor nu sunt administrate transparent Veniturile din privatizare suferă, ca şi modul de cheltuire, de lipsă de transparenţă. S-a încasat puţin şi

Veniturile din privatizare şi alocarea lor nu sunt administrate transparent

Veniturile din privatizare suferă, ca şi modul de cheltuire, de lipsă de transparenţă. S-a încasat puţin şi s-a cheltuit şi mai puţin pe destinaţiile prioritare.

Ani buni, banii din privatizare nu puteau fi utilizaţi decât cu precădere pentru plata datoriei externe. Executivul nu putea aloca cu largheţe bani pentru proiectele de infrastructură, pentru că banii din privatizare "intrau" în deficitul bugetar. Asta ar putea să fie şi explicaţia pentru care la nivelul anului 2008 rezerva de dezvoltare, reprezentând soldul veniturile din privatizare, este relativ consistentă.

Conform informaţiilor furnizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor la solicitarea ziarului "Adevărul", la sfârşitul lunii iulie soldul veniturilor din privatizare totaliza 7.016 milioane lei, 834,6 milioane euro şi 0,5 milioane dolari. Faţă de sfârşitul lunii mai se înregistrează o creştere a soldului în lei cu 23,4% şi o scădere a celui în euro de aproape 20%. În acest interval soldul în dolari a rămas constant.

Cifrele în sine nu ar putea să nu pară foarte relevante. E firesc ca soldul veniturilor din privatizare să fluctueze constant.

S-a deschis punga cu banii din privatizare

Totalul veniturilor realizate din activitatea de privatizare lasă însă semne de întrebare. Din 2000 şi până în luna iulie a anului acestuia, în contul general al Trezoreriei statului s-a încasat echivalentul a aproximativ 4 miliarde euro (11.746,2 milioane lei, 1.226,9 milioane euro, respectiv 169,4 miliarde dolari).

Cel puţin din datele oficiale, statul ar fi trebuit să câştige mai mult de 1,2 miliarde euro din privatizări. Chiar dacă o mare parte din banii din vânzare, dacă ar fi să luăm doar "electricele", distribuţia de gaz şi Petrom, s-au dus direct în conturile companiilor, aceştia ar fi trebuit să se întoarcă la trezorerie, în lei, prin dividende. "În mod cert, oficial se va găsi o explicaţie.

Lipsa de transparenţă a privatizărilor din România şi a modului în care este cheltuit banul public se fac încă simţite", consideră Aurelian Dochia, şeful firmei de consiliere Concept Business Consult. Dacă nu este clar cât s-a încasat din privatizări, nu poate fi mai clar cum s-au cheltuit banii.

Cel puţin avem un punct de reper. Guvernul a alocat în 2007 suma totală de 555,8 milioane lei, pentru proiecte de infrastructură, şi s-au efectuat plăţi în suma totală de 458,9 milioane lei.

În anii perioadei preaderare, România nu cheltuia banii din privatizare pe proiecte investiţionale din cauza constrângerilor din partea organismelor financiare internaţionale cu care aveam acorduri de asistenţă.

Atât Banca Mondială, cât şi Fondul Financiar Internaţional adoptau această poziţie şi pentru că era o mare neîncredere în capacitatea instituţională de administrare a banilor din privatizare în scopurile declarate. Era o formă de prevenţie ca aceşti bani scăpaţi spre investiţii să nu ajungă în inflaţie şi altfel decât prin proiectele de dezvoltare (de exemplu, prin mita electorală).

Datoria publică, înaintea investiţiilor

Prin înfiinţarea în 2006 a Fondului Naţional de Dezvoltare, s-a impus mecanismul alocării şi al cheltuielilor. Chiar dacă în teorie sună bine, modul de administrare al acestor bani este pus în discuţie.

În condiţiile în care datoria publică este relativ mică, doar 18,7% din PIB, statul continuă să se concentreze pe aceasta. Se împrumută de pe piaţa externă şi foloseşte în continuare banii din privatizare preponderent pentru diminuarea datoriei publice.

Plăţile efectuate în perioada de opt ani analizată au totalizat aproape 1,5 miliarde euro (în caseta alăturată am prezentat modul în care au fost alocate, în termeni generali, veniturile din privatizare). "România a traversat în ultimii ani o perioadă fastă din perspectiva investiţiilor, indiferent că vorbim de privatizări sau de investiţii directe.

În mod cert, banii din privatizare nu vor mai fi în măsură să asigure finanţarea datoriei publice. Soldul existent ar trebui să fie riguros administrat, dacă ritmul de creştere nu se va menţine la fel de ridicat ca în perioada actuală", atrage atenţia Aurelian Dochia.

Alocări

1.395,8 milioane lei la datoria publică
1.031,4 milioane lei, finanţarea deficitului bugetului de stat pe anul 2007
290,0 milioane lei absorbţia fondurilor alocate prin Programul SAPARD
1.907,3 milioane lei, absorbţia fondurilor pentru agricultură
105,1 milioane lei plăţi prin acte normative
303,9 milioane euro, diminuarea datoriei publice
88,4 milioane euro, reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei
168,9 milioane dolari la datoria publică

4 miliarde de euro reprezintă echivalentul încasărilor statului din privatizări 2000-2008