Schimbătorul de căldură

Denumit în limbajul tehnic intercooler, acesta este un schimbător de căldură, în general de tipul aer/aer (există însă şi unele aer/apă). Este  folosit pentru a scădea temperatura aerului care va fi introdus în cilindri la motoarele supraalimentate când se adoptă presiuni de alimentare foarte înalte.

În general, un intercooler are un aspect foarte asemănător cu al unui radiator normal, folosit la sistemul de răcire al motorului, fiind realizat din aluminiu.

Aerul comprimat poate ieşi din turbocompresor sau compresorul mecanic la temperaturi foarte înalte, 160 - 200 de grade Celsius reprezentând nişte valori obişnuite. Rolul unui intercooler este de a diminua aceste temperaturi, deoarece în acest mod aerul care intră în cilindri va fi mai dens, avantajând astfel performanţele motorului.

În plus, temperaturile maxime din ciclul de ardere devin mai mici, ceea ce implică solicitări termice mai reduse asupra pieselor din motor (supape de evacuare, capul pistonului, pereţii camerelor de ardere).

Poziţionarea intercooler-elor se poate face în diferite locuri din zona motorului. Una dintre ele este aproape de bara de protecţie faţă a maşinii, în linie cu radiatorul.

Modelele mai vechi, turbo, le au montate pe lateralul motorului şi sunt în general mai mici în dimensiuni din cauza constrângerilor de spaţiu. În unele cazuri sunt folosite chiar două. Modele precum Subaru Impreza WRX sau Mini Cooper S au intercooler-ul poziţionat chiar deasupra motorului.