Adevarul.ro

Investitorii din toată lumea au modernizat sau au dezvoltat de la zero unităţi de producţie pentru fiecare segment din industria auto Numiţi un nume important din industria auto! Cu greu

Numiţi un nume important din industria auto! Cu greu găsiţi unul care să nu aibă furnizor din România sau chiar o unitate de producţie deschisă aici.

Toată lumea a auzit de Dacia - Logan de la Colibaşi şi va auzi de Fordul care va fi construit la Craiova. S-ar putea să se mai audă de un model Mercedes, Mitsubishi sau Toyota made in Romania sau de un alt nume greu (în ultimul timp, se vehiculează prea multe nume de constructori interesaţi de România ca să nu… iasă ceva). Dar industria auto autohtonă nu înseamnă "doar" cele câteva sute de mii de autovehicule care sunt produse aici, ci şi sutele de mii - milioane de componente auto produse aici. De la croitoraşul Europei, România a ajuns ţara lohnului auto: mari producători şi-au transferat aici unităţi de producţie, găsind mână de lucru ieftină, dar şi piaţă de desfacere.

Viteză. Cutii de viteze.

Săptămâna aceasta s-a inaugurat la Mioveni o investiţie "adevărată" - fabrica de cutii de viteze a grupului Renault. În primă fază, investiţia este de 146 milioane de euro, iar până în 2010 va ajunge la 214 milioane. Unitatea va fabrica cutii de viteze cu şase trepte pentru opt modele Renault şi pentru şapte modele Nissan, care vor putea fi cuplate la motoare pe benzină de 1,8 litri şi 2 litri, precum şi pe motoare diesel de 1,5 litri. Producţia uzinei va fi exportată în totalitate. Segmentul se dezvoltă însă nu doar cu sume mari. Spre exemplu, Meca Rectif, Franţa, specializată în "rectificarea pe ambele feţe", a înfiinţat anul trecut la Codlea o societate cu un capital social de 80.000 de euro pentru producţie cale pentru cutii de viteză. Firma este furnizor tradiţional pentru Renault şi Peugeot.

Motor! Începe producţia

Cel mai mare producător de motoare rămâne Dacia Piteşti, pentru producţia proprie. Şi coreenii de la Daewoo au investit la Craiova într-o fabrică de motoare şi cutii de viteză, care a început să producă în 1998, la o capacitate de 200.000 de motoare pe an şi 170.000 de cutii de viteză.

Şi în prezent, după preluarea uzinei de automobile de către americanii de la Ford, fabrica continuă să exporte spre fostele fabrici Daewoo. "Vom lucra la capacitate, contractele pentru motoare şi cutii de viteză sunt până în vara anului viitor", spune Mihai Radu, directorul de vânzări al uzinei.

Common-rail, la olteni

Luna trecută însă, din Franţa a venit ştirea că România este pe o listă de patru ţări, unde PSA Peugeot-Citroen ar putea construi o fabrică de motoare, până în 2012.O decizie privind viitorul amplasament va fi luată la jumătatea acestui an. Fabrica va produce motoare mici, în trei cilindri, cu o capacitate sub un litru şi care vor emite mai puţin de 100 de grame de dioxid de carbon la o sută de kilometri.

Anul trecut, compania germană Honsel a anunţat o investiţie "de la firul ierbii" la Slatina pentru producţia cap cilindru aluminiu cu tehnologie common-rail pentru viitoarele generaţii de automobile. Clienţii vor DaimlerChrysler, VW, PSA, Volvo, BMW şi Audi. În prima fază este planificat ca, până în 2011, să se dezvolte o capacitate de producţie de 500.000 de chiulase pe an.

Italienii, americanii şi spaniolii bat tobele

Cortubi a intrat recent în atenţia publică prin greva declanşată de cei 130 de angajaţi pentru majorare de salarii. Producătorul italian de tobe de eşapament este unul dintre furnizorii Renault care s-a instalat pe platforma industrială de la Mioveni. La Curtea de Argeş însă, din 1999, funcţionează societatea mixtă Romcat Borla, unde americanii de la Borlat produc, printre altele, şi sisteme de eşapament. Anul trecut şi-a început activitatea şi unitatea dezvoltată în Turda de Manufactura Moderna de Metales, pentru producţia de tuburi metalice din oţel, oţel inoxidabil şi aluminiu (investiţie totală cinci milioane de euro), dar şi echipamente de suspensie şi direcţie.

Afacerile merg ca pe roate

Compa Sibiu este producătorul tradiţional de amortizoare şi arcuri în România. În urmă cu 10 ani, a apărut societatea mixtă ThyssenKrupp Compa Arcuri, printre clienţii de top numărându-se Ford şi Iveco. Compa şi-a diversificat producţia, printre proiectele noi numărându-se producţia de ştergătoare de parbriz pentru Bosch, componente pentru turbosuflante sau casete direcţie pentru alţi grei din domeniu. Anul trecut, exportul companiei a crescut cu 58%, până la 70 milioane de euro. Este unul din puţinele exemple de producători tradiţionali care rezistă. În rest, scaune de la americani, airbaguri, centuri de siguranţă de la suedezi, senzori de parcare, furtun pentru frână de la nemţi...

Cablaje, inclusiv din Emirate

Un alt exemplu: piaţa de roţi auto din oţel (jante) este acaparată de italienii de la Magnetto Wheels. Şi pentru că veni vorba de roţi să aruncăm o privire la producătorii de cauciuc - Michelin are două unităţi (în Sălaj şi Prahova), iar Pirelli are de gând să deschidă o a doua unitate de producţie. În acest an, compania va mări şi capacitatea de producţie la fabrica existentă la Slatina, de la 2,5 milioane la 5 milioane de unităţi. Din totalul producţiei din România, 95% este exportat în ţări precum Germania, Franţa, Statele Unite ale

Zilele trecute, un site arab de afaceri anunţa că producătorul de cabluri Emirates International Investment Company (EIIC), din Emiratele Arabe Unite, intenţionează să construiască şase fabrici în mai multe state, printre care şi România, în urma unei investiţii de 490 mil. dolari.

O asemenea ştire nu mai are cum să producă "emoţii". În domeniul cablajelor, avem aici Turnul Babel - japonezi, (Yazaki, Calsonic Kansei ), francezi (Valeo), nemţi (Leoni, Draxlmaier) etc.

Avem proiectare, lipseşte oţelul

Am început să reluăm şi proiectarea de automobile. Aceasta se face prin francezii de la Renault Technologie, dar poate şi prin americanii de la Chrysler.

Ar mai lipsi ceva. Nu mai producem geamurile auto (fabrica de la Buzău anunţă investiţii, dar încă nu suficient se pare pentru standardele din industria auto). Ruşii de la Mechel au renunţat la oţelurile speciale din Târgovişte. Uzinele de la Piteşti şi Craiova au renunţat de câţiva ani la tabla de la Galaţi pentru caroserie. În ultimul timp, fostul Sidex, actualul Mittal-Arcelor, a reluat livrările de tablă de interior pentru Dacia.

Deocamdată, tabla de exterior continuă să fie importată din Slovacia. În scurt timp însă am putea afla dacă austriecii de la VoestAlpine vor construi sau nu mega-combinat siderurgic în judeţul Constanţa. Austriecii sunt renumiţi ca furnizori pentru marii producători germani.

Investiţii de 5 miliarde de euro până în 2011

Constantin Stroe, preşedinte Asociaţiei constructorilor de automobile din România, spune că industria auto a devenit locomotiva economiei. Astăzi, 80% din Logan este integrat în industria locală. Cu puţine excepţii - precum tabla, oţeluri speciale şi unele produse cumpărate la nivel global în grupul Nissan-Renault -, componente sunt fabricate în România. Cred că în anii 2008-2009 va mai fi loc pentru noi invesţii în acest sector. Astfel, ţinând cont şi de sumele anunţate, cred că, până în 2011, investiţiile cumulate în industria auto vor ajunge la 5-6 miliarde de euro.