Maşina second-hand face încă furori pe piaţa românească

Numai în luna septembrie au fost înmatriculate peste 13.000 de autovehicule la mâna a doua, din totalul celor aproape 37.000 de unităţi. Maşina la mâna a doua încă reprezintă o atracţie

Numai în luna septembrie au fost înmatriculate peste 13.000 de autovehicule la mâna a doua, din totalul celor aproape 37.000 de unităţi.

Maşina la mâna a doua încă reprezintă o atracţie pentru românii care visează la un autoturism, dar care nu-şi permit unul nou. Chiar dacă nu se mai vând ca pâinea caldă, târgurile şi site-urile specializate sunt pline de anunţuri unul mai atrăgător decât celălalt.

O veche zicală spune că nu tot ce zboară se mănâncă. Aşa că trebuie să aveţi mare grijă ce şi de unde cumpăraţi atunci când vă decideţi să achiziţionaţi un autoturism second-hand.

Nu contează suma plătită pentru un astfel de autovehicul, chit că a costat 1.500 de euro sau 10.000, pentru că ideea de bază rămâne aceeaşi. Nu aruncaţi banii pe fereastră! Trebuie să aveţi grijă şi la propunerile private de pe diverse site-uri germane, ţara cu cea mai bogată ofertă de modele rulate, pentru că nu trebuie luate în seamă absolut toate.

Germania nu mai reprezintă garanţia maşinii de mâna a doua

Sunt atracţii pentru credulii dispuşi să achite prin sisteme de genul E-Bay. Pe site-urile respective, cele mai demne de luat în seama ar fi ofertele concesionarilor, unde nu mai apar nicidecum maşini premium cu rulaj mic la 7.000 de euro. Ba, mai mult, există unii care pleacă în Germania să cumpere o astfel de maşină şi sfârşesc prin a fi pur şi simplu jefuiţi.

Evident, cei care vând o maşină rulată au grijă să scoată la iveală numai părţile bune ale acesteia, având grijă ca defectele să fie ascunse cu abilitate. Aşa că trebuie să fii foarte atent la ceea ce cumperi, ca să nu constaţi că ai aruncat banii pe fereastră.

Găseşti modelul dorit la un preţ convenabil, şi te hotărăşti să suni. Trebuie să afli dacă are cartea de identitate în regulă, câţi proprietari sunt înregistraţi în aceasta. Trebuie să te lămureşti că cel cu care vorbeşti e proprietarul sau vreun intermediar.

Dacă nu e unicul proprietar, de cât timp are maşina şi câţi kilometri a parcurs numai el cu ea? Dacă spune că are maşină, dar nu a folosit-o că are una de la serviciu, sigur a încercat s-o vândă, dar nu a reuşit, pentru că preţul e prea mare sau maşina nu merită ori are hibe sau este prost întreţinută.

Motivele cel mai des folosite pentru vânzarea maşinii sunt: nu o mai folosesc, plec din ţară, mobilez, nu mai vrea nevasta sau mi-am luat alta. Dacă treci de acte şi de motivele pentru care proprietarul vinde maşina, urmează momentul adevărului, starea tehnică a motorului. Un prim pas ar fi să depistezi dacă la bord sunt kilometrii reali sau "aranjaţi".

Motorul ascunde cele mai complexe vicii

Oricum nimeni nu o recunoască, dar poţi face un calcul, cel puţin pentru maşinile româneşti. Anii vechime, înmulţiţi cu 8.000 de kilometri, plus sau minus 20.000 de kilometri. Dacă sare din schema asta, ori a mers foarte mult, şi nu e bine, dar măcar e cinstit, iar dacă are mai puţini kilometri, nu prea a mers cu ea, şi există două variante: ori minte, ori maşina este într-o stare tehnică deplorabilă, motiv pentru care nu îşi permite să meargă cu ea.

Următorul pas îl reprezintă verificarea reparaţiilor efectuate la motor sau măcar ce reparaţii ştie că s-au efectuat. Important de menţinut ar fi să cereţi cartea de service, multe maşini au aşa ceva, acolo fiind trecute absolut toate intervenţiile asupra motorului. De asemenea, trebuie să întrebi ce ulei foloseşte, pentru că aşa constaţi câtă grijă are de maşina lui, şi îţi dă un indiciu despre starea motorului.

Consumul unui autoturism la mâna a doua reprezintă, de obicei, mărul discordiei, asta pentru că acela care o vinde susţine că maşina nu consumă mai nimic, în timp ce cumpărătorul este clar convins că vânzătorul nu susţine adevărul. Dacă îţi spune ceva de genul 8,7, fii sigur că aşa este, pentru că omul a vrut să fie sigur cât consumă. În cazul în care susţine că are un consum între 7 şi 8 litri la sută, atunci crezi ce vrei. Ori nu ştie, ori sigur consumă peste 8.

Important este să verifici cauciucurile pe faţă şi vezi dacă sunt cele recomandate de constructor. Dacă nu, consumul calculat de proprietar este irelevant, pentru că distanţa înregistrată poate fi diferită, cu până la 20 km la cei 100 km parcurşi. Întreabă cât consumă în afară, pentru că dacă nu a fost cu maşina în afara oraşului este clar că nu a avut încredere să iasă cu ea.

Întreabă ce tip de benzină foloseşte şi întreabă dacă a umblat la carburator ori sistemul de injecţie. Dacă nu a umblat, trebuie să te interesezi unde a efectuat reparaţiile la ele. Cel puţin în cazul carburatorului, reglajele trebuie făcute măcar la 15.000 de kilometri. Dacă are şi instalaţie GPL, este important să te interesezi unde a fost montată şi câţi ani de garanţie are la ea. De asemenea, este important să fie instalată în conformitate cu normele de siguranţă, altfel trebuie demontată.

Înmatriculările de modele second-hand, la cote destul de mari

În primele zece luni ale acestui an, peste 259.000 de maşini noi au fost înmatriculate pe piaţa românească, cu 26,1% mai multe decât în perioada similară din 2006, conform statisticilor de la Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Acelaşi buletin statistic arată că, în octombrie, pe piaţa românească au fost înmatriculate 27.371 de autoturisme noi, în creştere cu 10,8% faţă de cele 24.705 înregistrate în octombrie 2006.

La capitolul second-hand, cum era de aşteptat, cele mai cunoscute şi îndrăgite mărci de către români, Volkswagen, Audi, Mercedes, BMW şi Opel, au înregistrat, cel puţin în luna septembrie, mai multe înmatriculări la maşini second-hand decât la maşini noi. Per total, parcul auto a crescut în septembrie cu 36.513 vehicule, dintre acestea 22.731 fiind maşini noi, iar 13.782 au fost automobile rulate.

Dacia a înregistrat o creştere de 3.981 de unităţi, şi, după cum era de aşteptat, dintre acestea numai zece au fost la mâna a doua. Situaţie total opusă celei de la Volkwagen, unde numărul total de înatriculări pe luna septembrie a fost de 5.703 unităţi, din care numai 1.933 de autoturisme au fost noi, restul de 3.770 fiind modele rulate, importate de pe pieţele din vestul Europei.

Instalaţia electrică dă destule bătăi de cap

Dacă la partea mecanică pot fi depistate şi remediate diferitele defecţiuni, la partea electrică a maşinii este foarte greu de umblat. Trebuie să constaţi dacă instalaţia electrică funcţioneaza normal, dacă sunt înregistrate pierderi de curent sau, mai rău, scurtcircuite. Un alt pas important îl reprezintă verificarea sistemelor electrice ale maşinii, precum indicatorii de bord, ştergătoare, semnalizatoare, faruri, stopuri, instalaţia de încălzire, aeroterma sau sistemul de dezaburire.

Bateria este o piesă destul de importantă, aşa că nu ezitaţi să întrebaţi vânzătorul de cât timp este montată pe maşină, iar dacă este relativ nouă, adică sub doi ani, cât mai are garanţie la ea. De asemenea, trebuie să întrebi dacă cel care a folosit maşina a respectat verficările instalaţiei electrice pentru a beneficia de garanţie. O baterie mai veche de 3-4 ani nu mai are multe zile de trăit şi e posibil să rămâneţi cu maşina în drum. Am ajuns la ultima, dar şi cea mai costisitoare parte şi cu cele mai frecvente probleme, aşa că, dacă nu vreţi să îmbogăţiţi service-urile, ar trebui să verificaţi bine aceste componente.

În general, la faţa locului vezi, dar totuşi poţi să întrebi despre starea unor componente ca planetare, bucşe faţă/spate, pivoţi, amortizoare. Cutia de viteze este o altă componentă importantă, aşa că trebuie să întrebi câte trepte are, dacă intră uşor în toate treptele, dacă are vreun zgomot specific, şuierat sau fluierat.
Nu strică să te interesezi nici de cum anume funcţionează ambreiajul, normal, huruie, merge uşor ori te doare piciorul când îl apeşi. La caroserie important de verificat sunt pragurile, care nu trebuie să fie ruginite, la fel feţele de portiere ori aripile.

Dacă maşina este proaspăt vopsită, interesează-te unde a vopsit-o şi vezi dacă a făcut asta în cuptor la profesionişti, dacă nu, consideră că e nevopsită. De asemenea, trebuie să întrebi dacă maşina a fost lovită, iar dacă răspunsul este pozitiv, unde anume. Dacă-ţi spune că a lovit-o frontal, poţi închide telefonul. Fereşte-te de vopseaua galbenă, pentru că ai 99% şanse ca maşina să fi fost folosită ca taxi, iar kilometrajul ajunge la câteva sute de mii de kilometri.

Sfatul specialistului

Pentru a afla mai multe "dedesubturi" şi capcane la achiziţionarea de maşini la mâna a doua, am apelat la specialiştii parcului de modele second-hand AAA Auto România. Reprezentanţii companiei spun că trebuie să controlăm dacă maşina achiziţionată a suferit accidente grave şi deteriorări ale structurilor de rezistenţă, precum lonjeroane sau praguri.

Elementele de siguranţă ale maşinii trebuie să fie intacte, la fel şi sistemele de siguranţă, active şi pasive. Un alt aspect important este atunci când la pornirea motorului nu trebuie să avem martori aprinşi în bord. Iar aici lista este destul de lungă şi include, printre alte multe elemente, ledul martor pentru airbag, cel de verificare a motorului, ESP, ASR sau alte sisteme de siguranţă, indiferent dacă sunt active sau pasive. Interior uzat mai mult decât este normal pentru o maşină de o anumită vârstă şi kilometrajul reprezintă alte "detalii" la care cumpăratorul trebuie să "caşte" bine ochii.

Cei de la AAA Auto au introdus în statistica lor şi setul de "prime întrebări" ale unui client doritor de maşină la mâna a doua. Astfel, prima întrebare pe care un cumpărător o adresează, înainte de achiziţionarea unei maşini second-hand, este referitoare la kilometri reali. Bineînţeles că majoritatea clienţilor care intră în parcul auto de maşini la mâna a doua ştiu foarte bine ce doresc să îşi cumpere şi ştiu foarte bine ce dotări vor să aibă maşina pe care şi-o doresc.