Binali Yildirim, ministrul turc al Transporturilor: Prin Strâmtoarea Bosfor nu va mai trece petrol

Pentru prima dată, un oficial turc admite că în viitor se va renunţa complet la transportul de petrol prin Strâmtoarea Bosfor pentru a evita o catastrofă de mediu. Ministrul turc al Transporturilor a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul“, că Turcia este decisă să găsească alternative de transport al petrolului pentru a interzice tranzitul prin Strâmtoarea Bosfor.

Pericolul unei catastrofe de mediu este foarte mare, în condiţiile actuale, când peste 150 de nave tranzitează zilnic Bosforul. Oficialul turc a fost prezent zilele trecute la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu omologul său, Anca Boagiu. Cei doi au semnat un protocol de colaborare pentru o linie de transport Constanţa - Istanbul, miza fiind sporirea relaţiilor comerciale dintre cele două state.

Citiţi şi:

Marinar pe nava românească sechestrată lângă Istanbul: „A coborât iadul peste noi!"

„Adevărul": Ţările din regiunea Mării Negre sunt într-un proces avansat de interconectare, atât din punct de vedere energetic, cât şi din punct de vedere al infrastructurii. Ce carte joacă România în acest proces?

Binali Yildirim: România este o componentă importantă, alături de Turcia pentru că cele două ţări leagă nordul de sudul Mării Negre. Din punct de vedere al acestui proiect privind colaborarea în zona Mării Negre, Portul Constanţa este foarte important, pentru că poate asigura transportul mărfurilor până în cele mai îndepărtate colţuri ale Europei. Mărfurile pot ajunge până la Marea Nordului şi de acolo până în zona oceanului. Iată de ce este foarte important ca între două porturi cum sunt Constanţa şi Istanbul să se dezvolte acest transport maritim pentru ca mărfurile care ajung în Portul Constanţa să ajungă nu numai în ţări cum ar fi Spania sau ţări din partea de nord a Europei, ci să ajungă şi în zona ţărilor baltice şi până în Rusia. În felul acesta se reface drumul mătăsii, legătura dintre Asia şi Europa.

Ce prevede protocolul pe care l-aţi semnat cu minstrul român al Transporturilor, Anca Boagiu?

În conformitate cu acest protocol, urmează ca firma U.N. RoRo să înceapă transportul cu navele feribot între Istanbul şi Constanţa. Au existat şi în trecut câteva încercări de a revitaliza această cale de transport. S-au făcut încercări, de exemplu, cu diverse nave cu viteză sporită atât pentru transportul de călători, cât şi pentru transportul de mărfuri. Navele respective nu puteau circula atunci când condiţiile pe mare erau dintre cele mai grele, motiv pentru care această linie nu a funcţionat. Astăzi, împreună cu ministrul Transportului şi Infrastructurii,  s-a semnat de către partea turcă un protocol de colaborare.

Până acum, CFR Ferry-Boat se ocupa de acest segment...

Nu prea e posibil în momentul de faţă ca firmele de stat să aibă o activitate eficientă, funcţională. În momentul în care această firmă mare de transport va intra în funcţiune şi va activa (n.r.-U.N-RoRo), sigur că toate aceste activităţi de colaborare dintre Turcia şi România se vor intensifica şi, cu timpul, se vor adăuga şi alte firme, româneşti sau turceşti.

Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a vorbit despre limitarea traficului în Bosfor, eventual despre construirea unui canal alternativ care să preia traficul din strâmtoare. În ce stadiu se află aceste proiecte?

Trebuie să ne interconectăm prin conducte submarine cu alte ţări, pentru transportul petrolului.  Ideal ar fi ca prin Strâmtoarea Bosfor să nu se mai transporte deloc petrol. Noi ştim că acest lucru nu poate fi realizat de azi pe mâine, dar până la urmă se va ajunge în acest punct. Prin Bosfor trec anual 55.000 de nave. Dintre aceste nave, 30% sunt cele care transportă ţiţei, în jur de 155 de milioane de tone de ţiţei. Asta înseamnă cam 10.000 de nave. Bosforul reprezintă un adevărat punct de încercare pentru tancurile petroliere, pentru că lăţimea strâmtorii poate să atingă, în unele zone, 1.000 de metri, dar în cele mai multe cazuri este de 790 de metri. Astfel, navele, pentru a trece prin Bosfor, ajung să se confrunte cu următoarea situaţie: să le iasă în faţă chiar o parte din continent. Nu au cum să întoarcă, sunt nave petroliere de dimensiuni mari, iar atunci sunt nevoite chiar să facă o întoarcere de 90 de grade, ceea ce este destul de riscant.

Ce puteţi face pentru a limita riscul unei catastrofe de mediu? Cererea de transport creşte de la an la an şi o limitare ar strica relaţiile comerciale cu alte state.

Există într-adevăr un pericol şi, zilnic, cele 14 milioane de locuitori ai Istanbulului sunt cu sufletul la gură. Este imposibil să ne apucăm să
săpăm malurile Bosforului pentru a-l lărgi. Trebuie să reducem traficul prin Bosfor. Mai există un aspect. Pe măsură ce timpul trece, necesarul de petrol este şi mai mare. Cu cât acest necesar este mai mare, cu atât şi riscurile sunt mai mari. Sigur, trebuie să facem comerţ şi să transportăm petrol, călători şi marfă, dar atunci când ne referim la viaţa oamenilor şi la avuţia lor, nu putem să concepem nişte treceri nelimitate. Dacă are loc o astfel de catastrofă, ea nu va afecta numai Istanbulul, ci va afecta semnificativ toate ţările riverane Mării Negre. Este greşit să vedem această activitate de transport drept una comercială, pentru că, dacă nu limităm acest lucru, deschidem chiar noi calea către o catastrofă. Toate aceste aspecte au fost discutate cu reprezentanţii tuturor ţărilor riverane la Marea Neagră, inclusiv cu Rusia, iar toată lumea a fost de acord că trebuie luate măsuri. În momentul de faţă, unul dintre cele mai importante proiecte de conducte petroliere este cel care leagă oraşul Samsun de Geihan, adică prin care se face legătura dintre Marea Neagră şi Marea Mediterană. Proiectul va fi realizat de un consorţiu internaţional la care participă Turcia, Italia şi Rusia. Aceste ţări au în momentul de faţă întrevederi cu marii producători de petrol, şi dacă acest proiect de conductă se va realiza şi se vor realiza şi alte proiecte similare de conducte, atunci şi Bosforul va putea să respire. Peste 50 de milioane de tone de petrol se vor transporta prin această conductă. Asta înseamnă că solicitările care vor exista de acum înainte vor fi acoperite pe această cale.

"Trebuie să ne interconectăm prin conducte submarine cu alte ţări, pentru transportul petrolului."

Ghid turcesc pentru ieşirea din criză

Creşterea economică înregistrată de Turcia în 2010 a fost de peste 8%. Economia României a suferit, în acelaşi interval, o contracţie de 1,2%. Ce ştiu ei şi noi, nu?

„Adevărul": România a rămas printre ultimele ţări din Europa care nu au ieşit din criză. Guvernul român nu alocă bani pentru dezvoltarea infrastructurii şi nici nu este în stare să elaboreze proiecte pentru a accesa cele cinci miliarde de euro puse la dispoziţie de UE pentru infrastructură. Ce aţi face dacă aţi fi ministru în România?

Binali Yildirim: Nu mă pot pune în această situaţie. Turcia a ieşit din criză crescând numărul investiţiilor. De ce am procedat aşa? Pentru că, în timpul crizei, şomajul a crescut. Pentru a ţine sub control şomajul, trebuie să creăm locuri de muncă. Şi pentru a crea locuri de muncă, trebuie să intensificăm activitatea de investiţii din domeniul construirii de drumuri, de autostrăzi, de aeroporturi, de porturi pentru iahturi. Am cheltuit sume foarte mari de bani pentru aceste investiţii. În felul acesta, şomajul a fost redus, piaţa a fost revigorată, pentru că până atunci stagna, iar noi, practic, am realizat, în momentul de faţă, infrastructura care să ne confere în anii următori posibilitatea de a intra în competiţie. Pentru că, dacă nu sunt drumuri, dacă oamenii nu pot ajunge acolo unde îşi propun să ajungă, atunci nu există nici dezvoltare, nici prosperitate pentru oamenii care locuiesc în respectivele regiuni. Mi-am dat seama că Anca Boagiu este o femeie hotărâtă şi cu foarte multă voinţă, dar eu acord o importanţă deosebită unui aspect - proiectele de infrastructură necesită o perioadă lungă de timp, iată de ce mandatul miniştrilor Transporturilor trebuie să fie lung, pentrut ca ministrul respectiv să poată să definitiveze proiectele pe care le demarează.

Câţi bani au fost alocaţi în ultimii ani pentru infrastructură?

Fără să luăm în calcul investiţiile făcute de primării, în ultimii opt ani, volumul investiţiilor din infrastructură a însumat 60 miliarde de dolari.

Cât din această sumă reprezintă parteneriate public-private?

Zece miliarde de dolari au  fost rodul parteneriatelor public-private.

Proiectul Marmaray (n.r. - calea ferată subterană care va face legătura între Europa şi Asia pe sub Strâmtoarea Bosfor) este în grafic? Se va termina în 2012?

În 2013. Lucrările au început în 2004, trebuiau terminate în 2010. Am pierdut foarte mult timp din cauza săpăturilor arheologice, Istanbulul este un oraş istoric şi asta ne-a încetinit foarte mult. Datorită săpăturilor arheologice făcute în Istanbul, au fost descoperite cele mai vechi vestigii. Până acum se considera că cele mai vechi vestigii datează din 2400 î.e.n., acum am descoperit vestigii din anul 8500 î.e.n. Până la urmă, întârzierea chiar ne-a fost benefică, am mai învăţat puţină istorie. E singurul lucru care ne consolează.

"Turcia a ieşit din criză crescând numărul investiţiilor. În felul acesta, şomajul a fost redus, iar piaţa a fost revigorată."