Se apropie economia romaneasca de un prag critic?

Construita cu grija, imaginea economiei romanesti incepe sa semene tot mai mult cu o panza subtire, peticita, intinsa la maximum. Problemele din agricultura si ritmul mult mai lent de crestere a

Construita cu grija, imaginea economiei romanesti incepe sa semene tot mai mult cu o panza subtire, peticita, intinsa la maximum. Problemele din agricultura si ritmul mult mai lent de crestere a productiei industriale (pana nu demult elementul forte din discursurile guvernului) au dus la crestere economica pe primul semestru cu 0,2 puncte procentuale sub estimari. Acest fapt nu este ingrijorator si nici nu trebuie sa surprinda, deoarece, cu exceptia guvernantilor, prea putini se asteptau ca economia romaneasca - gafaind inca din cauza mastodontilor cu pierderi - sa obtina o crestere economica de 5 la suta, asa cum sustineau membrii Executivului. Alta este insa adevarata problema: din multe puncte de vedere asistam la un scenariu relativ similar cu cel din perioada 1995-1996. Si in 1996, ca si acum, indicatorii macro erau buni de pus in rama. Si atunci, ca si astazi, politica monetara a luat-o inaintea economiei, ale carei gauri negre erau sustinute de la buget cu mii de miliarde de lei. Si atunci, am ajuns in situatia unor acumulari, doar ca in 1996 ele au erupt in sistemul bancar, iar acum risca sa se sparga in sistemul energetic si implicit in buget. Exista, bineinteles, si diferente. Acum, contextul este fundamental diferit: avem in fata o tinta de integrare europeana (2007), iar in spate o masa critica in economie ce ar face mult mai mari costurile unui eventual dezechilibru. Deosebirea este ca acum economia Romaniei se poate bizui mai putin pe instrumente administrative de control decat in 1996. Un alt element ce diferentiaza fundamental perioada de atunci de cea de acum este si cresterea creditului neguvernamental, indeosebi pe segmentul populatiei, care ar putea deveni periculoasa daca economia reala ramane inglodata in pierderi, afectand astfel puterea de cumparare a populatiei. Creditele pentru populatie - o treime din portofoliul unor banci "Se constata o crestere foarte mare a creditelor acordate populatiei pentru bunurile de consum. Sunt banci unde 32 la suta din portofoliul de credite revine acestui segment", ne-a declarat Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din Banca Nationala. Ultimele date ale BNR arata ca, in mai, valoarea creditelor restante pe segmentul persoane fizice s-a dublat. Cinteza afirma ca, pe ansamblu, aceasta crestere a restantelor este nesemnificativa si nu induce nici un risc asupra sistemului. "Procentul creditelor restante pe intreg sistemul bancar este sub unu la suta din totalul activelor, iar tendinta este de scadere. Datele la 30 iunie 2003 arata si o usoara crestere a profitabilitatii bancilor pe intreg sistemul bancar, datorata indeosebi cresterii creditelor acordate populatiei. Sa nu uitam ca populatia ramane un foarte bun platnic. Am asistat la un caz in care un debitor si-a adus frigiderul la banca pentru ca nu mai putea sa plateasca imprumutul", afirma Cinteza. "Pana in momentul de fata nu avem semnale ca s-ar fi deteriorat calitatea creditelor. Raportate la portofoliul de credite pe sistem, creditele restante sunt de 0,7 la suta", a precizat Cinteza. Bancile vor sa-si dezvolte activitatea, autoritatile stau cu piciorul pe frana Din acelasi unghi privind, parerea orficialului BNR este impartasita si de presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen. "Nu cred ca exista un risc mare datorat cresterii creditului neguvernamental, deoarece aproape toate bancile la care a crescut creditul sunt straine si aplica reguli de prudentialitate foarte stricte. Pe de alta parte, in zona de retail suntem inca la inceput", deci mai este loc pentru dezvoltare, afirma oficialul strain. Chiar daca bancile isi managerizeaza riscurile bine, asistam totusi la o situatie bizara si deloc usoara: pe de-o parte, bancile sunt dornice sa-si dezvolte afacerile, sa dea credite, sa castige piata, iar pe de alta parte autoritatile sunt nevoite sa stea cu piciorul pe frana, date fiind riscurile pe care nerestructurarea economiei le implica. Dorita de autoritati si asteptata de banci, cresterea creditului neguvernamental se poate intoarce, la un moment dat, impotriva noastra. Motivul este acelasi pentru care FMI, a carui misiune de evaluare a acordului stand-by tocmai s-a incheiat, a avertizat autoritatile de faptul ca in doar 12 luni creditul neguvernamental in lei a crescut cu 52 la suta, iar cel in valuta cu 14 la suta. Intrebarea esentiala este: unde se duc aceste credite? "Desi economia nu a crescut mai mult decat in 2002, avem o deteriorare accentuata a deficitului de cont curent. De unde vine aceasta inclinatie spre importuri? Si aici ajungem la chestiunea creditului neguvernamental", spune profesorul de economie Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor. Daca o parte importanta din credite se duce la importuri, atunci rezultatul este lesne de prevazut: importurile cu circa 50 la suta mai mari decat anul trecut vor dezechilibra balanta comerciala si de plati, vor crea presiune pe curs si, nu in ultimul rand, vor incita consumul, lovind in inflatie. "In privinta impactului pentru economie, ar putea sa existe un efect asupra inflatiei, asupra deficitului contului curent. Cred insa ca este prea devreme pentru a spune daca intr-adevar cresterea creditarii a influentat cresterea importurilor. Este un fenomen ce ar trebui inca analizat", apreciaza presedintele Raiffeisen Bank. La randul sau, Daianu este de parere ca, "daca cifrele privind cresterea importurilor vor fi validate in urmatoarele luni, atunci este posibil ca deficitul de cont curent sa mearga spre sapte la suta, ceea ce inseamna ca ne apropiem de un prag critic".