După 63 de ani, titlurile de stat, la BVB

Titlurile de stat vor ajunge în premieră la Bursa de Valori Bucureşti. După ani de zile de promisiuni, discuţii şi tergiversări, toate categoriile de investitori vor avea acces la

Titlurile de stat vor ajunge în premieră la Bursa de Valori Bucureşti.

După ani de zile de promisiuni, discuţii şi tergiversări, toate categoriile de investitori vor avea acces la emisiunile de titluri de stat.

Românii îşi aduc aminte cu nostalgie de dobânzile mari ale certificatelor de trezorerie.

Vremea dobânzilor mari a apus de mult, dar nici titlurile nu s-au mai întors la micul investitor. Decât abia acum. Oricine poate cumpăra o obligaţiune de stat de valoare nominală de 1.000 lei (10 milioane de lei vechi), oferită pe Bursă. În paralel, şi băncile comerciale pot vinde titluri de stat.

Câştigurile din titlurile de stat nu sunt supuse impozitării. Teoretic, investitorii, indiferent de categorie - mici, mari corporatişti -, vor avea la dispoziţie titluri din 26 de serii de obligaţiuni, cu cupoane (dobânzi anuale) între 8,25% şi 7% şi maturităţi (scadenţă) de 1- 15 ani.

Micii investitori au acces, prin Bursă, la trezoreria statului

Se sparge dominaţia pieţei bancare asupra titlurilor de stat. BVB va lista peste o săptămână 26 de serii de obligaţiuni.

Eveniment pe piaţa de capital: lansarea la tranzacţionare pe Bursa de Valori (BVB) a titlurilor de stat. Momentul anunţat în cadrul festiv de azi pentru începutul săptămânii viitoare este aşteptat de către investitori cam de tot atâta timp de când Bursa de Valori Bucureşti şi-a reluat activitatea în 1995.

De fapt, discuţiile dintre conducerile principalei instituţii a reprezentanţilor autorităţii de politică monetară-BNR, cei ai finanţelor şi cei ai principalei pieţe bursiere, privind oportunitatea listării titlurilor de stat au fost iniţiate înainte de 2000. Acesta este primul an în care Bursa le-a prins în planul său de afaceri. De atunci, titlurile de stat nu au lipsit din proiectele de dezvoltare ale ofertei instituţiei, dar demersurile nu au prins contur. Cel puţin nu au depăşit faza declarativă.

Ziarul "Adevărul" a aflat că, teoretic, iniţial vor fi prezente la tranzacţionare obligaţiuni de tip benchmark emise ultimele 26 de serii. Practic, depinde de oferta actualilor deţinători. Maturităţile seriilor admise la tranzacţionare sunt cuprinse între unu şi 15 ani, iar valorile nominale sunt de 1.000 lei.

Se estimează că valoarea obligaţiunilor potenţial tranzacţionabile este de 1, 6 miliarde lei (aproape 440 milioane euro). Un amănunt esenţial: câştigurile din titlurile de stat nu sunt impozitate.

Un produs financiar sigur şi lichid

"Am avut în vedere să uşurăm accesul tuturor categoriilor de investitori, mari, mici sau corporatişti. Cine vrea să cumpere o singură obligaţiune de stat o va putea face", afirmă Varujan Vosganian.

Ministrul economiei şi finanţelor este considerat de actorii pieţei de capital drept autoritatea politică ce a constituit un adevărat liant între poziţiile reprezentaţilor pieţei monetare şi ai celei de capital. În opinia lui Vosganian, momentul de referinţă a fost dictat de maturizarea pieţei de capital.

Speranţa sa este că acum sunt îndeplinite condiţiile pentru ca să existe lichiditate în piaţă, referindu-se la apariţia fondurilor de pensii. "O lichiditate de 20% este posibilă. Sunt instituţii care în mod tradiţional îşi conservă în portofoliu o pondere importantă de titluri de stat.

Dar şi aşa, la volumul estimat al emisiunilor listate rămân destule titluri la tranzacţionare care să asigure lichiditate pieţei", ne-a declarat Vosganian.

"BVB pune la dispoziţia investitorilor un instrument cu venit fix care oferă posibilitatea construirii unui portofoliu mai echilibrat, un instrument potrivit celor cu aversiune faţă de risc", apreciază Stere Farmache, preşedintele instituţiei.

Titlurile vor creşte atractivitatea BVB

Oficialul BVB consideră că listarea pe o piaţă transparentă va conferi atractivitate următoarelor emisiuni ale Ministerului de Finanţe. Obligaţiunile de tip benchmark sunt instrumente financiare ale căror dobânzi reprezintă, în cazul maturităţilor mai mari de un an, referinţe pentru mediul investiţional.

Pentru Bursa de Valori, întregirea ofertei de produse financiare este benefică mai ales prin vizibilitatea reciprocă. "E ca atunci când te duci să cumperi roşii, vezi pe tarabă şi ardei verde şi îţi aduci aminte că îţi trebuie", spune plastic, preşedintele BVB. În mod evident, listarea pe piaţa BVB este şi o chestiune de recunoaştere a capabilităţilor sistemului informatic propriu, dezvoltat "in house".

Transparenţă şi costuri mici, reţeta de succes

Bursa nu va avea câştiguri financiare semnificative decât la volume mari, tarifele de tranzacţionare fiind la nivelul de 0,0009% din valoarea tranzacţiei atât la cumpărare, cât şi la vânzare. La acest nivel de comisionare, randamentele nu suferă decât modificări minore.

"Cred ca această listare va atrage atenţia mai multor tipuri de investitori: fonduri mutuale şi de investiţii locale, investitori instituţionali străini, chiar şi anumiţi investitori individuali", apreciază Răzvan Paşol, preşedintele societăţii de brokeraj Intercapital Invest.

Din perspectiva directorului de investiţii al Interamerican Fond de Pensii, Radu Crăciun, "listarea la bursă este o metodă transparentă care va uşura orientarea spre asemenea produse financiare." Cu atât mai mult cu cât oferta pieţei bursiere este diferită de cea a băncilor care revând asemenea produse financiare după un sistem asemănător cu cotarea valutelor oferite la vânzare.

Fondurile de pensii au deja în portofoliu titluri de stat cumpărate în emisiunile primare. Dacă pe 4 august nu vor fi prezenţe active în piaţă, acest lucru este de aşteptat să se producă în ultima decadă a lunii. Foarte probabil după data de 21 a fiecărei luni. Atunci vor avea disponibil pentru noi achiziţii. La acea dată, fondurile private de pensii primesc banii din contribuţiile asiguraţilor.

Patru bănci vor fi market makeri

Dacă fondurile de pensii nu se vor număra printre primii vânzători de titluri, pentru a nu-şi dezechilibra portofoliile, cine va asigura lichiditatea necesară stimulării tranzacţiilor? Cineva trebuie să mişte piaţa, dar Ştefan Nanu,şeful trezoreriei statului, direcţie în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, neagă vreo implicare a instituţiei emitente în influenţarea ofertei.

"Nu are niciun sens. Lichiditatea trebuie să fie asigurată de piaţă în mod natural. Altfel, la ce bun o ofertă abundentă în primele zile dacă ea nu se va menţine şi în perioada următoare?!", a reacţionat Nanu.

Cine vrea să cumpere o singură obligaţiune de stat o va putea face. O lichiditate a pieţei de 20% este posibilă.
Varujan Vosganian,
ministrul economiei şi finanţelor

Cine va face piaţa?

Cu toate negaţiile oficialilor, surse din piaţa de capital dau ca sigură intervenţia a patru bănci. Argumentul este legat de perioada prea scurtă din momentul lansării oficiale a pieţei de astăzi şi funcţionarea propriu-zisă din 4 august.

"Rămâne de văzut care va fi lichiditatea efectivă; aceasta va depinde în mare măsură de implementarea de către instituţiile pieţei şi de către brokeri a unui mecanism mai eficient pentru tranzacţiile cu titluri decât cel asigurat de sistemul bancar", a subliniat Răzvan Paşol, un broker care a crescut cu piaţa de capital .