140 de ani de la apariţia Leului

Doctorii în economie spun că moneda naţională ar mai avea de trăit cel mult opt ani Leul românesc şi-a serbat ieri ziua de naştere. A împlinit 140 de ani! Dar procesul de globalizare

Doctorii în economie spun că moneda naţională ar mai avea de trăit cel mult opt ani

Leul românesc şi-a serbat ieri ziua de naştere. A împlinit 140 de ani! Dar procesul de globalizare va pune capăt unei "vieţi" caracterizată atât de hiperinflaţie, cât şi de stabilitate. În ultimii ani înainte de adoptarea euro, leul trebuie să dovedească suficientă tărie pentru a rezista în faţa altor valute puternice.

Pe data de 22 aprilie 1867 a fost adopată "Legea pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale". Astfel, leul a devenit moneda naţională, reprezentând echivalentul a circa 0,30 grame de aur. La sfârşitul săptămânii trecute, un leu era echivalentul a numai 0,0184 grame de aur. Adică, puterea de cumpărare a scăzut de peste 16 ori.

Intrăm în anticamera euro în 2009

Totuşi, până la data declanşării procesului de adoptare a monedei unice europene, leul românesc are şanse să îşi sporească puterile. Numai de la începutul acestui an, moneda naţională a câştigat aproximativ 1% comparativ cu euro, iar tendinţa de apreciere ar putea continua şi în anii următori, chiar dacă vor exista şi perioade în care vor predomina presiunile de depreciere.

Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, se aşteaptă ca leul să se aprecieze faţă de euro, în cadrul actualului regim de flotare liberă, până în 2009-2010, la fel ca monedele naţionale ale multor ţări noi membre ale Uniunii Europene, care au crescut susţinute de fluxurile de investiţii străine şi de fondurile provenite din Uniunea Europeană. "Sperăm să intrăm în 2009 în anticamera zonei euro şi intenţionăm să fim acceptaţi în zona euro în 2013 sau 2014", a spus Vosganian, citat de NewsIn. Acesta susţine că România va face eforturile necesare ca să întrunească toate criteriile de intrare în zona euro, privitoare la inflaţie, ratele dobânzii, deficitul public şi stabilitate monetară. Adică, rata inflaţiei nu trebuie să depăşească cu 1,5 puncte procentuale pe cea a primelor trei economii cu cel mai scăzut ritm de creştere al preţurilor de consum (în momentul de faţă, limita maximă este de 2,8%).

Totodată, dobânzile nu trebuie să depăşească cu două puncte procentuale pe cele ale primelor trei state cele mai performante pe acest segment (în momentul de faţă, limita maximă este 6,2%). Iar deficitul bugetar nu trebuie să depăşească 3% din produsul intern brut, în timp ce datoria publică trebuie să fie de maximum 60% din PIB. În conformitate cu ultimul criteriu, România trebuie să stea cel puţin doi ani în anticamera euro (sistemul ERM II), în cadrul căruia moneda naţională poate fluctua într-un culoar de +/- 15% faţa de rata de paritate.

Inflaţie mai mică de 3%, abia în 2013

Dacă în privinţa deficitului guvernamental şi a datoriei publice, ţara noastră îndeplineşte criteriile necesare pentru adoptarea euro, în ceea ce priveşte inflaţia, Comisia Naţională de Prognoză estimează că abia în 2013, atât inflaţia de la finalul anului, cât şi cea medie anuală, care este luat în calcul de către Comisia Europeană, va scădea la 2,5%. Implicit, tot în acea perioadă, dobânzile vor fi sub nivelul maxim impus de criteriile de la Maasstricht.

Totuşi, unei analişti străini avertizează că inflaţia, deficitele fiscale şi amânarea reformelor structurale generează întârzieri în adoptarea monedei unice, atât în România, cât şi în alte state membre UE. Mai mult, chiar şi guvernatorul Băncii Centrale Europene a încurajat oficialii din ţara noastră să continue reformele astfel încât să fie amânată decizia adoptării euro.