De zeci de ani, rolul Germaniei în Europa a fost acela de a asigura banii, nu conducerea. Amintirile legate de război i-a determinat pe europeni să fie precauţi în privinţa dominaţiei germane, la fel şi germanii înşişi. Însă criza economică a zguduit puternic modelul postbelic al Europei, iar Germania ia din ce în ce mai mult deciziile.
În timp ce multe state europene se chinuie să-şi plătească datoriile, doar cancelarul Angela Merkel are destui bani pentru a-i salva, iar preţul cerut de ea, adică obţinerea unui control mai puternic asupra modului în care funcţionează economiile acestor state, declanşează semnale de alarmă în capitalele europene. remarcă Washington Post.
În Atena, protestatarii au mărşăluit pe străzi îmbrăcaţi în uniforme naziste, ca aluzie la vechiul model al Germaniei, iar în Polonia, acuzaţiile că Germania are ambiţii imperialiste au devenit parte a campaniei pentru recentele alegeri prezidenţiale.
Şi chiar dacă liderii germani au încercat în ultimele săptămâni să calmeze temerile înaintea reuniunilor de la Bruxelles, tonul a fost unul "pugilistic", scrie Washington Post.
Germania este a cincea cea mai mare economie mondială şi prima din Europa. Statul are un Produs Intern Brut de 2,94 trilioane de dolari, creşterea PIB-ului în 2010 fiind de 3,6%. În acelaşi timp, băncile germane sunt mai puţin expuse decât cele franceze la criza din Grecia, ceea ce le pune la adăpost de efectele unui posibil faliment al statului grec. Germania s-a angajat, până în prezent, cu 290 miliarde de dolari la fondul de salvare european pentru Grecia, Portugalia, Irlanda şi oricine mai are nevoie, suma fiind mult mai mare decât cea depusă de oricare altă ţară din Europa.
Îndoielile cu privire la rolul mai mare pe care Germania îl joacă în Europa sunt evidente şi în interiorul ţării, în contextul în care Merkel se confruntă cu dezbateri tot mai dure privind măsura în care ţara ar trebui să-şi folosească banii pentru a ajuta alte state.
"Asta este problema când conduci. Când Germania acţionează există temeri că Germania va domina. Dacă Germania nu face nimic există temeri că se retrage din Europa", a spus fostul ministru de Externe Joschka Fischer, care a cerut guvernului german să facă mai mult pentru a susţine euro.
Până în prezent, Germania s-a situat într-o zonă de mijloc - criticii ar spune că a evitat să-şi asume sarcini de conducere - în privinţa abordării problemelor economice care afectează Europa de doi ani. În contextul crizei din Grecia, Irlanda şi Portugalia, Germania nu a conturat o viziune clară despre cum se pot evita probleme în viitor.
Pe termen lung, însă, experţii susţin că Merkel are puţine opţiuni pentru a se îndepărta de Europa, chiar dacă o astfel de direcţie ar fi populară în rândul unei părţi a electoratului. Germania face bani din produse şi utilaje de calitate ridicată, pe care le vinde ulterior în afara ţării, astfel că succesul său depinde de cei din jurul său. O recesiune în restul Europei ar lovi rapid şi Germania.
Germania a fost "constant în poziţia de a reacţiona. Acum, însă, se află în poziţia de a dicta ce vrea în alte ţări, iar aceastea trebuie să accepte", a spus Fredrik Erixon, şeful Centrului European pentru Politici Economice Internaţionale din Bruxelles.
Pe Aceeaşi Temă
Merkel a cerut, în această lună, schimbări ample pentru impunerea unei coordonări mai bune a politicilor economice la nivelul celor 17 state membre ale zonei euro. Schimbările ar avea nevoie de ani pentru a fi implementate, însă un prim pas ar putea fi făcut la reuniunea G20 de pe 3 noiembrie. Dacă vor fi acceptate de restul liderilor europeni, propunerile vor împinge, probabil, zona euro către o direcţie "mai germană", un model care se bazează pe inflaţie redusă, deficite mici şi restricţii dure la împrumuturi. Franţa pare dispusă să accepte această abordare într-o perioadă în care propriile finanţe nesigure nu îi permit să riposteze.
Totuşi, mulţi economişti, inclusiv de la FMI, pun la îndoială că modelul german este cea mai bună variantă pentru ieşirea din recesiune, având în vedere dependenţa ţării de exporturi. Iar sentimentul faptului împlinit stârneşte nemulţumiri puternice în Europa. Slovacia a blocat recent, pentru scurt timp, planurile de a consolida resursele fondului de urgenţă european. Chiar şi vechiul aliat Austria opune rezistenţă.
"Pur şi simplu nu pot accepta ca Germania şi Franţa să ia deciziile pe care să le prezinte restului zonei euro. Nu există un consiliu economic sau un dictat. Avem o zonă euro cu 17 state", a spus ministrul de Externe al Austriei, Michael Spindelegger, la un post de televiziune.
În Germania, această nemulţumire stârneşte mirare.
"Toată lumea vrea la conducere, dar nimeni nu vrea să fie condus", a spus secretarul de stat din ministerul german de Externe Werner Hoyer.
Citeşte şi
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza