Adevarul.ro

În timp ce ţările vecine au luat măsuri drastice pentru revigorarea economiei, România ia decizii populiste, în plină campanie electorală, adâncind declinul. Statele est-europene care au aplicat la timp politici restrictive profită acum de majorarea apetitului pentru importuri din Occident.

Ritmul scăderii economice în statele din Europa Centrală şi de Est a încetinit în trimestrul al treilea pe măsură ce partenerii comerciali din Occident au intrat pe o pantă crescătoare. Cererea pentru exporturile statelor din regiune a crescut, în special în cazul a patru state: Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia.

Şansa de Dinu Patriciu

Citiţi şi:

• În România, criza se va prelungi până în 2010
•  Isărescu: Reduceţi cheltuielile publice, altfel se vor majora impozitele
• Bugetarii, privilegiaţi în vremuri de criză
  
•  Criza a ieftinit mâncarea
  

În România, ponderea exporturilor la formarea PIB este puternic negativă, de - 15%. În comparaţie, Ungaria a început să înregistreze din acest an excedente comerciale, valoarea exporturilor depăşind-o pe ce a importurilor. Dintre noii membri UE, România va fi probabil singura ţară care va înregistra o accentuare a declinului economic în cel de-al treilea trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2008.

Pentru România, analiştii intervievaţi de agenţia Bloomberg avansează o adâncire a scăderii Produsului Intern Brut la - 9% pentru trimestrul al treilea, comparativ cu perioada anterioară din acest an, când a fost de - 8,7%. Pentru ţara noastră, majorarea cererii de bunuri şi servicii a statelor care compun zona euro nu a avut o influenţă semnificativă, în sensul însănătoşirii economice.

Cehia va înregistra o contracţie a economiei în trimestrul al treilea, de 4,7% în termeni anualizaţi, după ce scăderea în perioada anterioară fusese de 5,%. Economia Ungariei va scădea cu 6,6%, faţă de 7,5%, iar pentru Slovacia valoarea din trimestrul al treilea este de 5%, de la 5,3%.

Economiile din regiune, care sunt orientate preponderent spre export, sunt dependente de investiţiile străine şi au fost afectate de cea mai gravă recesiune economică din zona euro de după cel de-al Doilea Război Mondial. Polonia, cu o piaţă internă foarte mare şi dezvoltată, este singura ţară dintre cele 27 de membre ale UE care nu au intrat în recesiune, înregistrând creşteri constante.

Aprecierea monedelor din regiune

„Începe să se vadă o îmbunătăţire a situaţiei în estul Europei, pe măsură ce climatul extern se stabilizează“, consideră Neil Shearing, economist la Capital Economics, Londra. „Redresarea începe întotdeauna cu statele din vestul Europei, care contribuie la majorarea exporturilor din regiune şi restabilirea fluxurilor de capital“, explică el mecanismul revenirii economice.

Interesul crescut al investitorilor se vede în aprecierea valutelor din regiune. Zlotul polonez, coroana cehă şi forintul maghiar se numără printre monedele economiilor emergente care au înregistrat cele mai mari creşteri din ultimele şase luni,
clasându-se imediat după realul brazilian.

Comparativ cu moneda unică europeană, zlotul s-a apreciat în perioada analizată cu 6,4%, coroana cu 5,5% iar forintul a câştigat 4,5%. În schimb, leul românesc a pierdut 3% din valoare faţă de euro. Leva bulgărească şi-a păstrat paritatea stabilită de Consiliul Monetar în raport cu euro.

Cehia are cele mai bune şanse pentru 2010

În statele din Europa centrală, industria auto este responsabilă cu cele mai mari exporturi. Filiala Volkswagen din Cehia, Skoda şi fabrica construită de Toyota împreună cu Hyundai sunt cei mai mari exoportatori. Dintre statele din regiune, „Republica Cehia este cel mai bine poziţionată pentru a trece la dezvoltarea economiei începând cu 2010“, declară economistul-şef Zsolt Papp, de la KBC Financial Products.

„Economia cehă nu este grevată de problemele cu care se confruntă alte state. Ungaria, de exemplu, este forţată să respecte regimul de austeritate impus de acordurile internaţionale“, explică analistul economic.

Slovacia, care este a doua ţară fostă comunistă care a adoptat euro, după Slovenia, se bazează de asemenea pe industria auto care-i concentrată în jurul fabricilor Volkswagen, PSA Peugeot-Citroën şi Kia Motors. Ungaria, ca şi România, se află încă sub monitorizarea strictă a FMI şi a UE.

Austeritatea,pe post de stimulente

Spre deosebire de statele occidentale industrializate care au injectat mii de miliarde de euro în economiile lor, noile state membre profită de revirimentul zonei euro pentru relansarea propriilor economii. De aceste avantaje nu va beneficia prea curând România, care este surprinsă cu temele nefăcute la finalul recesiunii globale.

Graba pentru trecerea la moneda unică euro costă mult

De la stânga la dreapta, preşedinţii ţărilor care ies din criză: Danilo Türk ( Slovenia), Ivan Gašparovič (Slovacia), Lech Kaczyński (Polonia), László Sólyom (Ungaria) şi Václav Klaus (Cehia)  Foto: Epa


Statele care au cursul de schimb al monedelor naţionale stabilit la o paritate fixă în raport cu euro vor putea fi primele care să adopte moneda unică. Reversul medaliei constă însă în greutăţi mai mari în perioada de recesiune.

Bulgaria şi statele baltice vor beneficia mai târziu ca celelalte aspirante la zona euro de revenirea investitorilor şi facilitarea accesului la credite, se arată într-un raport al Comisiei Europene. Economia bulgară nu va înceta seria scăderilor PIB până la sfârşitul anului viitor, în timp ce Letonia şi Lituania vor putea ieşi din recesiune în ultimul trimestru din 2010.

Ţările baltice au fost cele mai afectate de recesiune şi de restrângerea drastică a creditării. Pentru a-şi menţine parcursul şi să poată să adopte moneda europeană în cel mai scurt timp, În Bulgaria, Letonia, Lituania şi Estonia au fost făcute reduceri salariale chiar şi de 25%, crescute impozite şi reduse drastic cheltuielile publice pentru a rămâne competitive.

Polonia, de exemplu, a sacrificat planul de trecere la euro, devalorizând zlotul ceea ce a redus consumul şi a crescut veniturile exportatorilor. Unii analişti consideră că UE a impus o liberalizare prea bruscă a fluxurilor de capital şi instalarea liberă a băncilor în est. Astfel, în Estonia sistemul bancar este în totalitate controlat de investitori străini.

Ca rezultat, când panica a cuprins piaţa, iar capitalul a fost retras după declanşarea crizei financiare globale, a urmat “asfixierea” economiei. „Este suficient să privim nivelul datoriilor publice din aceste state pentru a ne convinge“, a declarat analistul Crédit Agricole Simon Quijano-Evans.

Aceste state aveau la sfârşitul anului trecut datorii publice, ca pondere în PIB, sub cele din vestul Europei. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru nivelul fiscalităţii. Cel mai ridicat nivel al impozitelor pentru companii îl are Cehia (20%), iar cel mai redus în Bulgaria (10%). Totodată, cele trei state baltice, Slovacia şi România au optat pentru sistemul unic de impozitare. Această strategie a atras capital străin.

Cele mai multe ţări din regiune, inclusiv România, au făcut însă eroarea de a lăsa creditul să explodeze. „Acestea sunt economiile care au acumulat capital cel mai rapid, însă au fost cel mai sever afectate de ciză“, consideră Quijano-Evans.

Evoluţia Produsului Intern Brut în al treilea trimestru din 2009 faţă de aceeaşi perioadă din 2008 (estimare)