Portugalia, pe drumul Greciei. Ţara are nevoie de un nou împrumut de urgenţă

Statul portughez ar putea avea nevoie de un al doilea program de asistenţă financiară de urgenţă de la UE şi FMI, iar Lisabona ar putea obliga creditorii privaţi să accepte pierderi pe împrumuturile pe care i le-au acordat, exact aşa cum a făcut şi Grecia.

Cu toată austeritatea şi armele din dotare, portughezii tot par a pierde lupta cu criza şi sunt tot mai departe de revenirea economică. Acum, în contextul turbulenţelor din zona euro, Portugalia este tot mai aproape de un nou împrumut de urgenţă pentru a se putea finanţa, sunt de părere investitorii.

Joi, costurile de împrumut ale statului au atins un nou record de la aderarea la zona euro, din cauza temerilor existente în pieţe faţă de viitorul ţării supraîndatorate. Astfel, dobânzile cerute de investitori pentru obligaţiuni guvernamentale portugheze cu scadenţa la cinci ani au ajuns la 19,06%, în timp ce randamentele pentru obligaţiunile cu scadenţa la 10 ani au crescut la 15,1%.

CITEŞTE ŞI

Încă un stat fără scapare? Economia Portugaliei se afundă în criză?

Cum a intrat Portugalia în criză. Porturi şi heliporturi în valoare de sute de miliarde de euro, care nu pot fi folosite

Portugalia capitulează şi cere ajutorul UE şi FMI

Încă un pas spre colaps! Portugalia devine "gunoi" pentru investitori

S-a creat precedentul! Şi Portugalia vrea acum renegocierea împrumutului de urgenţă, după modelul Greciei

Tot ceea ce depăşeşte 5% este considerat periculos, iar dobânzile de peste 6% înseamnă, în general, că statul trebuie să-şi asigure finanţare din alte resurse (împrumut de urgenţă) pentru a se proteja de pieţe. Astfel, şi costurile de asigurare împotriva riscului de neplată (prima de risc) pentru obligaţiunile portugheze au atins, la sfârşitul săptămânii trecute, noi recorduri.

Potrivit unui raport publicat de prestigiosul Institut pentru Economia Mondială Kiel din Germania, Portugalia ar trebui să înregistreze un surplus bugetar primar de 11% din PIB anual pentru a preveni ajungerea datoriei publice la cote nesustenabile, chiar şi în scenariul optimist al în care va avea creşteri economice de 2% în următorii ani.

Portugalia este fix în aceeaşi poziţie în care era Grecia în urmă cu un an

„Datoria publică a Portugaliei este nesustenabilă. Este singura concluzie posibilă“, spune David Bencek, coautor al studiului, citat de cotidianul britanic „The Telegraph“.

„Nu vom putea identifica factorul declanşator, însă imediat ce va exista o decizie în ceea ce priveşte Grecia (restructurarea datoriei publice – n.r.), oamenii vor începe să privească tot mai atent şi vor realiza că Portugalia se află fix în aceeaşi poziţie în care era Grecia în urmă cu un an“, spune acesta, adăugând că niciun stat nu poate înregistra surplus bugetar primar mai mare de 5% din PIB pentru mult timp.

Antonio Saraiva, directorul Confederaţiei Industriilor din Portugalia, crede că primul împrumut de urgenţă nu a luat în calcul arieratele uriaşe ale companiilor publice, care au fost excluse practic de pe pieţele de capital.

„Lipsesc 30 de miliarde de euro. Cred că vom avea nevoie de o combinaţie formată din mai multe fonduri şi prelungirea scadenţelor, pe care să le negociem cu Troika (UE, FMI şi Banca Centrală Europeană – n.r. )“, a declarat acesta pentru agenţia de ştiri Reuters.

În aprilie, după luni întregi în care a susţinut că nu are nevoie de ajutor extern, Portugalia a capitulat în faţa pieţelor financiare. Dobânzile ridicate cerute de investitori pentru a finanţa statul a împins ţara către un împrumut de urgenţă. Statul a primit un împrumut de urgenţă în valoare de 78 de miliarde de euro de la UE şi FMI, iar premierul de atunci, Jose Socrates, a demisionat.

Ecoomia portugheză se va contracta cu 4,9% în 2011 şi în 2012, potrivit celor mai recente prognoze, iar rata şomajului va atinge un nivel-record de 13,4% din cauza măsurilor dure de austeritate introduse de guvern în încercarea de a atinge ţintele stabilite împreună cu FMI şi UE.

Portugalia pare să fie următoarea pe „lista neagră“ a crizei datoriilor de stat din zona euro. Economia portugheză a înregistrat o contracţie de 0,4% în intervalul iulie-septembrie faţă de trimestrul anterior (aprilie-iunie), când a înregistrat o scădere de 0,1% faţă de primele trei luni ale anului.

Contracţia vine în contextul măsurilor dure de austeritate impuse de guvernul condus de premierul Pedro Passos Coelho pentru reducerea deficitului bugetar al ţării. În acelaşi timp, executivul portughez trebuie să atingă ţintele stabilite cu FMI şi cu UE atunci când acestea i-au acordat împrumutul de urgenţă în valoare de 78 de miliarde de euro.

De ce ţi-e frică nu scapi

Portughezii au făcut eforturi enorme pentru a evita acest scenariu. Guvernul de la Lisabona a introdus măsuri de austeritate drastice, care au scos în stradă peste 300.000 de persoane în vara lui 2010. Salariile din sectorul public au fost diminuate cu 5%, Taxa pe Valoarea Adăugată a fost majorată de la 20 la 23%.

Impozitul pe venit şi cel pe profit au crescut cu 1,5 puncte procentuale. De asemenea, planul pe termen lung prevede ca bugetul Ministerului Apărării să fie diminuat cu 40% până în 2013.

Înainte de a recunoaşte că au rămas fără soluţii, guvernanţii portughezi au continuat să îngroape statul în datorii. Cu numai câteva ore înainte de apelarea la finanţatorii externi, Ministerul de Finanţe de la Lisabona a vândut obligaţiuni guvernamentale în valoare de un miliard de dolari. Pentru a convinge investitorii să cumpere bondurile, portughezii s-au oferit să plătească o dobândă de 6%, cu mult peste media europeană şi dublu faţă de dobânda pe care o va avea împrumutul de la UE şi FMI.

Deja, portughezii au început să ceară concesii precum cele acordate Greciei.

Portugalia a cerut renegocierea termenilor împrumutului de urgenţă în valoare de 78 de miliarde de euro primit în primăvară de la UE şi FMI, după ce Grecia a primit în mai multe rânduri astfel de concesii.

Pedro Passos Coelho, premierul portughez, a cerut „mai multă flexibilitate“ din partea creditorilor internaţionali pentru ca supraîndatorata economie portugheză să poată ieşi din recesiune, transmite publicaţia britanică „Financial Times“.

„Vom propune câteva ajustări pentru programul de asistenţă financiară şi economică de care beneficiem, astfel încât a acesta să ţină cont de realitatea economică şi evoluţia principalelor variabile economice“, a declarat Coelho la o întâlnire a liderilor din America Latină şi Paraguay, care a avut loc la sfârşitul anului trecut.