Grzegorz Konieczny, managerul Fondului Proprietatea: „N-am promis niciodată valoarea de un leu a acţiunii FP“

Şeful celui mai mare fond de investiţii din estul Europei vrea să ridice cotaţia FP peste pragul de un leu, însă mediul românesc de afaceri îi impune destule obstacole. Evoluţia acţiunilor FP este determinată în mare măsură de politicile Guvernului, lucru care îl cam deranjează pe managerul de fond, Grzegorz Konieczny.

Citiţi şi Cum mi-am petrecut listarea deceniului

Greg Konieczny, Fondul Proprietatea: Statul îşi bate joc de sectorul energetic

În interviul acordat ziarului „Adevărul", Konieczny arată că şi-a propus să lanseze o recomandare investitorilor în vederea listării pe alte burse, iar în prezent analizează oportunitatea de a demara o ofertă publică secundară.

Adevărul: Cum comentaţi evoluţia de până acum a preţului acţiunilor FP la Bursă? Ce îl influenţează cel mai mult?

Grzegorz Konieczny: Cred că există două aspecte care influenţează preţul acţiunilor în acest moment. Astăzi, preţul unei acţiuni este aproape de preţul de referinţă de la listare, dar acţionarii şi investitorii trebuie să ia în considerare faptul că am început abia în septembrie 2010, iar atunci preţul unei acţiuni se situa la 40 de bani, acum depăşeşte 60 de bani. Între timp am achitat dividende, aşa că putem spune că randamentul este de peste 50%. Cu alte cuvinte, am realizat ceva, dar nu vrem să ne oprim aici. Un alt factor care probabil că influenţează preţul sunt cotaţiile de tranzacţionare ale SIF-urilor. Mulţi investitori se uită la FP în comparaţie cu SIF-urile.

Ce acţiuni concrete veţi întreprinde pentru a aduce titlurile FP la valoarea nominală de un leu?

Nu am promis niciodată valoare de un leu nimănui. Eforturile noastre se îndreaptă către înregistrarea creşterii maxime a valorii pentru acţionari. Este greu de spus dacă sau când vom atinge sau depăşi valoarea de un leu. Dar ne facem munca la nivelul administrării active a portofoliului cu scopul de a creşte valoarea pentru acţionari. Bineînţeles, facem asta într-o piaţă competitivă şi există multe provocări pe parcurs. Dar cred că, în aceste prime patru luni de administrare, managerii FP au arătat că suntem foarte hotărâţi să creştem valoarea.

Aţi spus că vă confruntaţi cu provocări. Care sunt acestea?

Cred că principala provocare pentru noi este să majorăm ponderea companiilor listate pe care le avem în portofoliu. Acum, o treime dintre companiile din portofoliul nostru sunt listate şi două treimi, nu. Sigur, am vrea ca acest procent să fie 100% sau cât mai aproape de 100%. Şi există două modalităţi de a face asta. Prima este să aducem pe burse câteva dintre companiile pe care le avem deja în portofoliu, iar aici vorbim mai ales de companiile la care statul este acţionar majoritar. De aceea, pentru noi este foarte important ca Guvernul să se îndrepte în această direcţie. Există clienţi chiar în acest moment care întreabă de oferta publică iniţială a Romgaz şi de ofertele secundare de la Petrom, Transelectrica, Transgaz şi sperăm ca listarea Hidroelectrica şi Nuclearelectrica să vină cât mai curând. A doua modalitate este de a renunţa la participaţiile deţinute în cadrul unor companii nelistate şi de a cumpăra acţiuni la companii listate.

Listarea pe alte burse vi se pare oportună? Dacă da, când ar trebui să aibă loc, unde şi de ce?

Va trebui să analizăm situaţia foarte atent, din foarte multe unghiuri. Unul dintre acestea ar fi că succesul şi viitorul FP depind de dezvoltarea burselor de valori locale pentru că, cu cât e mai mare Bursa, cu atât ne e mai uşor să vindem şi să cumpărăm companii, să avem de unde alege. O ofertă secundară ar putea însă pe termen scurt să transfere din lichiditate de pe bursa locală pe una din bursele menţionate, respectiv Londra, Varşovia, Viena sau altă bursă

Aveţi un termen în acest sens?

Intenţionăm să facem o recomandare investitorilor înainte de vara acestui an, după ce vom decide dacă este sau nu oportun să demarăm o ofertă secundară, unde să se desfăşoare aceasta şi în ce condiţii. Însă două condiţii sunt esenţiale pentru ca acest fapt să se materializeze. Una este să ne putem asigura că vom atrage mai multe cereri pentru acţiuni, pentru că unii investitori nu pot sau nu li se permite să cumpere acţiuni pe piaţa din România. A doua este să avem titluri pentru o ofertă secundară.

Cerinţele FMI, mai ales cele referitoare la sectorul energetic, cum se vor răsfrânge asupra FP?

Practic, ei au afirmat ceea ce spunem şi noi de ceva timp. Este vorba de listarea separată a Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, decât să aibă loc un proces complicat de fuzionare. Poate că acum opt ani acest plan avea sens, dar între timp - opt ani este o perioadă foarte lungă pentru piaţă - nu mai pare o idee bună, mai ales din punctul de vedere al viitoarei competitivităţi a acestor noi giganţi energetici faţă de jucătorii străini. Din persepectiva noastră, acest lucru sporeşte riscurile legate de viitorul Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Aveţi mult de „luptat" cu Guvernul, care întârzie privatizarea şi ia unele măsuri ce vin împotriva intereselor FP. Ce strategie adoptaţi în această dispută, ca acţionar minoritar la societăţile controlate majoritar de Guvern?

Nu cred că este vorba de o dispută. Recomandările noastre şi acţiunile noastre au ca scop ajutarea Guvernului, iar în ceea ce priveşte aceşti doi giganţi, să-i ajutăm să nu facă greşeli uriaşe. Şi nu vorbim aici numai de Guvern, ci sunt în joc banii contribuabililor. Eu sunt unul dintre ei, aşa că îmi fac griji pentru taxele pe care le plătesc. Dar, serios, cred că ar avea implicaţii foarte negative asupra industriei. De asemenea, oferim alte soluţii care credem că sunt mai bune pentru economie, pentru Bursă şi pentru România, pentru că aducerea unor companii mari pe piaţă va atrage aici şi mai mulţi investitori şi fonduri de investiţii, iar Guvernul va putea să-şi păstreze controlul asupra acelor companii, dar în acelaşi timp să sporească interesul investitorilor străini şi să majoreze numărul investitorilor mici din România. Eu sunt polonez şi am trecut prin multe astfel de situaţii, dar pot spune că tocmai de aceea Polonia a fost singura ţară care a crescut în 2008 şi în 2009. Se datorează bazei puternice de investitori prezenţi în ţară. De aceea, de fiecare dată când vorbim cu Guvernul, îl încurajăm ca, atunci când decide să vândă participaţiile deţinute în cadrul Petrom şi Romgaz, să desfăşoare o tranşă separată pentru investitorii mici, care să prevadă nişte stimulente precum un discount la preţul plătit de ceilalţi investitori, pentru a-i atrage pe piaţă şi pentru a le permite să facă bani.

Aţi vorbit despre potenţialele greşeli uriaşe pe care Guvernul le-ar putea face. Care sunt acestea?

Un exemplu este donaţia Romgaz, ne-a deranjat şi am făcut public acest lucru, care a fost amplu dezbătut în presa românească şi în cea internaţională. Acest fapt e unul dintre motivele pentru care preţul acţiunilor FP este unde este, pentru că investitorii trebuie să ia în considerare acest lucru, iar cumpărătorii ştiu că există acest risc vizavi de acţiunile Guvernului. Acum, suntem îngrijoraţi pentru cei doi campioni energetici. Acum sunt campioni, dar, în cel mai rău caz, dacă se finalizează procesul de fuzionare, ar putea deveni campionii perdanţi. Ce mai urmează? Sper că nimic.

Ce fel de interese credeţi că stau în spatele acţiunilor potrivnice FP ale Guvernului?

Aş prefera să spunem aşa: faptul că am preluat FP a fost o mişcare curajoasă din partea factorilor de decizie care au contribuit la această idee. Poate că unii dintre factorii de decizie nu au realizat impactul pe care l-am putea avea asupra economiei şi asupra practicilor din companiile controlate de stat. Există schimbări, dar este încă un proces în curs de desfăşurare. Suntem încă la nivelul la care se fac paşi mici, mai ales pentru transparentizarea acestor companii, dar şi guvernanţa corporativă. Dar atunci când aceste companii vor deveni mai transparente, în special prin intermediul listărilor, atunci Guvernul va putea să-şi maximizeze câştigurile din vânzarea participaţiilor din cadrul acelor companii. De asemenea, ceilalţi acţionari şi FP vor fi mult mai liniştiţi faţă de activele lichide. Noi am lucrat mult în Europa de Est, iar statele de aici fie au interese ascunse, fie pur şi simplu este vorba de birocraţie, care înghite mult timp. Procesul de listare FP a durat cinci ani, în acest interval s-au schimbat guverne, premieri şi miniştri de Finanţe, însă până la urmă tot noi am fost numiţi administratori. Una este să spui că nu există stat de drept, şi alta că există politicieni care acţionează în interesul lor şi nu al ţării, însă acesta nu este numai cazul României care este, totuşi o democraţie.

Cum vedeţi privatizarea în sectorul energetic? Contextul actual al pieţei (locale şi internaţionale) este favorabil ieşirii cu acţiuni la vânzare sau ar trebui găsit un investitor strategic?

Cred că pentru România este cel mai bine să înceapă să vândă şi să privatizeze prin Bursa de Valori. Aducerea unor investitori strategici la anumite active-cheie ar însemna doar că deciziile referitoare la aceste companii s-ar lua înafara companiei. Acum, este un moment foarte bun pentru oferte publice iniţiale. Ţara iese din recesiune, există deja creştere, consumul intern va creşte, să sperăm. Din întâlnirile pe care le avem, pot spune că există interes. Chiar şi pentru fondurile pe care noi le administrăm la Franklin Templeton, România pare foarte atrăgătoare, aşa că este un moment perfect pentru oferte publice iniţiale mari, pentru a atrage şi mai mulţi investitori. Acum, uitându-ne la Bursă, dacă fonduri mari vor să cumpere acţiuni în România, singura lor opţiune este FP. Cu cât vor exista mai multe alternative, cu atât vor veni mai mulţi investitori importanţi. Dacă vom compara România cu Polonia, vom vedea că PIB-ul Poloniei din 2000 era 125 de miliarde de euro, acum e peste 500 de miliarde de euro. În România, acum PIB-ul este 108-110 miliarde de euro. Acest succes din Polonia se datorează ofertelor publice iniţiale demarate de Guvern pe piaţa de capital.

Cum se va comporta FP ca investitor? Unde ar fi acum marile oportunităţi pentru plasamentele pe care le va întreprinde FP?

Ne uităm la oportunităţile din România şi cu siguranţă câteva se vor materializa, însă avem şi permisiunea de a investi până 12% în afară, parte pe care o vom folosi pentru a investi în Europa de Est, cu precădere în companiile care au operaţiuni şi în România. Avem în plan şi un program de răscumpărare a acţiunilor, dar nu am stabilit niciun termen în acest sens.

În topurile Bursei, din prima zi

Din ziua listării (25 ianuarie) şi până în prezent, titlurile FP au dominat net topul tranzacţionărilor, atât ca valoare, cât şi ca volum. În şedinţa de ieri au continuat să se plaseze pe prima poziţie în topul rulajelor, cu operaţiuni de 25,9 milioane de lei, asigurând 62% din lichiditatea bursei.

Ultima oră: cotaţia FP s-a aşezat pe pragul de 60 de bani/acţiune

În şedinţa de tranzacţionare de ieri a Bursei de Valori Bucureşti, titlurile Fondului Proprietatea (FP) au atins pragul psihologic de 0,6 lei spre finalul şedinţei, pentru prima dată de la listare.

Piaţa a deschis ziua în creştere uşoară, însă după primele două ore a revenit la nivelul de la finalul şedinţei anterioare. Analiştii pieţei, citaţi de agenţiile de presă, nu cred că discuţiile din mediul politic privind schimbarea premierului Boc cu un independent au avut impact în rândul investitorilor.

De asemenea, investitorii nu par să fie influenţaţi nici de informaţiile anunţate de Institutul Naţional de Statistică privind scăderea PIB în anul trecut cu 1,2%, mai puţin decât estimările oficiale ale autorităţilor, care anticipau o reducere de 1,9-2%.

Acţiunile Fondului Proprietatea au continuat să se plaseze pe prima poziţie în topul rulajelor, cu operaţiuni de aproape 26 de milioane de lei, şi au asigurat 62% din lichiditatea bursei. Aproximativ 10 milioane de lei au reprezentat numai tranzacţiile din ultimele 30 de minute.

Ultimul transfer cu titlurile FP a fost realizat la 0,6 lei, preţ în scădere cu 1,4%. Cotaţia este cea mai redusă de la listarea la Fondului la Bursă, în 25 ianuarie. Nivelul de 0,6 lei/acţiune este perceput de majoritatea investitorilor ca un prag psihologic. În prezent, speculatorii şi vânzătorii iniţiali pe acţiunile FP sunt cei mai activi în piaţă.

"Există politicieni care acţionează în interesul lor şi nu al ţării, însă în final există şi democraţie." - Grzegorz Konieczny, manager Fondul Proprietatea.

"Sunt în joc banii contribuabililor. Eu sunt unul dintre ei, aşa că îmi fac griji pentru taxele pe care le plătesc." - Grzegorz Konieczny, manager Fondul Proprietatea.