Este România la adăpost de criza euro? Întreaga Europă de Est, în pericol
0
Economiile est-europene au rezistat până acum crizei care ameninţă UE. Cât de protejată este însă România în faţa extinderii problemelor? Nu avem motive să răsuflăm uşuraţi, susţin jurnaliştii "Financial Times" şi economiştii Băncii Europene pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie.
Nu doar guvernele din Vestul Europei au răsuflat uşurate atunci când, după o noapte întreagă de discuţii, Summitul care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles s-a încheiat cu o strategie de soluţionare a crizei din zona euro. Capitalele est-europene au primit vestea cu la fel de mult optimism.
Chiar dacă detaliile planului nu au fost încă finalizate, orice semn de progres este bine primit în Europa Centrală şi de Est. Sănătatea economică a regiunii, soliditatea sistemului ei bancar şi, în ultimă instanţă, stabilitatea sa politică şi socială sunt strâns legate de viitorul uniunii monetare. Pe scurt, dacă zona euro strănută, este dificil pentru vecinii ei să nu răcească.
Câteva economii din Europa Centrală au simţit deja impactul încetinirii ritmului de creştere economică a zonei euro în cel de-al doilea trimestru al acestui an.
Mai multe ţări balcanice au de suferit de pe urma crizei din Grecia, care le-a lovit exporturile şi investiţiile.
Gradul în care Europa Centrală şi de Est se bazează pe sistemul bancar vest-european pentru capital străin implică vulnerabilitate în faţa condiţiilor de finanţare tot mai aspre.
În următorul an va fi vital pentru băncile vestice, care trebuie să-şi consolideze capitalul, să nu sugrume creditarea în statele din centrul şi estul Europei.
Într-o mare măsură, regiunea este mai bine pregătită să facă faţă unui şoc din zona euro acum decât era în urmă cu trei ani, atunci când colapsul gigantului bancar american Lehman Brothers a răspândit frica pe pieţele mondiale. Majoritatea statelor au deficite de cont curent mult mai mici şi astfel sunt mai puţin expuse riscului de „secare“ a capitalului străin.
Deficitul de cont curent al României a scăzut de la aproape 14% din PIB la sub 5% din PIB, cel al Croaţiei – de la 7% la 1,4%, iar Ungaria a transformat un deficit de 7% într-un excedent de 2,8%, potrivit lui Juraj Kotian, analist la grupul bancar austriac Erste.
Un alt punct forte al regiunii este nivelul datoriilor publice, care se situează cu mult sub nivelul acceptat de UE, de 60% din PIB.
Cu toate acestea, nu există motive de mulţumire, exact aşa cum au notat şi economiştii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la sfârşitul lunii octombrie. Cererea internă rămâne fragilă, volumul creditelor neperformante este ridicat şi există vulnerabilitate accentuată în faţa volatilităţii cursurilor de schimb, având în vedere gradul ridicat al împrumuturilor în valută.
“Şocurile externe pot fi mai grave decât au fost în 2008-2009 din cauza nivelului mai ridicat de strs din zona euro, inclusiv din sistemul bancar“, potrivit BERD. „Există riscul că abilitatea grupurilor bancare de a sprijini subsidiarele din regiune să fie constrânsă de guvernele din ţările de origine ale acestora. Rezultatul ar putea fi o inversare substanţială a fluxurilor de datorii bancare şi o contractare masivă a creditării în regiune, cu unele consecinţe grave asupra producţiei“, spun economiştii BERD.
În acelaşi timp, riscurile variază dramatic de la un stat la altul, iar regiunea nu poate fi tratată ca un singur bloc. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, se mândreşte că este singura ţară membră a UE care a evitat complet recesiunea. În contrast cu vecinii săi, este o economie relativ închisă, mai puţin expusă la scăderea cererii din Germania sau din alte state din zona euro.
Însă Polonia va trebui să înoate în ape tulburi în următoarele luni. Slăbiciunea zlotului pe pieţele valutare internaţionale ar putea cauza probleme, pentru că 25%-30% din datoria guvernului este denominată în valută, în special în euro.
Provocările Poloniei pălesc însă în faţa celor ale Ungariei. Sectorul bancar maghiar va resimţi presiunea exercitată de promulgarea, în septembrie, a unei legi care permite celor cu împrumuturi să-şi ramburseze anticipat creditele ipotecare în valută la cursuri de schimb fixe, sub nivelul pieţelor.
Diversitatea statelor din Europa Centrală şi de Est face dificilă atingerea unei conluzii generale în ceea ce priveşte perspectivele regiunii. Însă, aşa cum Jean-Claude Trichet, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, a la Varşovia în octombrie, în ultimii 20 de ani au avut loc progrese remarcabile în modernizarea instituţiilor de stat, îmbunătăţind climatul de business şi consolidând integrarea comercială cu zona euro.
Se încarcă comentariile...
