VIDEO Cum pierde România bani în faţa Bulgariei

Taxele şi impozitele mai mici, legislaţia permisivă şi o politică economică stabilă sunt atuurile pe care bulgarii mizează în „războiul“ de la distanţă cu românii. Mergem în concediu pe litoralul bulgăresc, ne înmatriculăm maşinile şi ne mutăm firmele la Ruse. Cum reuşeşte Bulgaria să ne depăşească în aproape orice?

Litoralul Mării Negre, sezonul estival 2011. Staţiunile bulgăreşti sunt vizitate de două milioane de turişti străini. Aceştia se cazează în hoteluri de cinci stele, care oferă servicii în regim all-inclusive, cu piscine exterioare şi interioare, săli de fitness şi centre spa. Câţiva zeci de kilometri mai la nord,  România întâmpină numai un milion de turişti străini pe an. Hotelurile de pe litoralul autohton, construite încă din perioada comunismului, primesc doar 30.000 de turişti străini, care sunt nevoiţi să-şi petreacă vacanţele cu măşti pe faţă din cauza mirosului degajat de munţii de alge putrezite de pe plajă.

Bulgarii vor avea în acest an cel mai bun sezon estival din ultimul deceniu, cu o creştere de 14% a numărului de turişti faţă de anul trecut. Pe plan economic, această situaţie se traduce mult mai simplu: bulgarii vor câştiga 2,7 miliarde de euro din turism în acest an, această industrie contribuind cu 10% la Produsul Intern Brut (PIB). În România, ponderea turismului în PIB este de numai 2%. Datorită taxelor şi impozitelor mai mici şi a costurilor reduse cu utilităţile, hotelierii bulgari pot oferi preţuri mult mai competitive faţă de cei autohtoni.

Cel mai mare angajator din Ruse

Şi la capitolul fonduri europene, vecinii de la sud de Dunăre ne-au luat faţa. La sfârşitul anului trecut, gradul de absorbţie al fondurilor structurale era în Bulgaria de 10,2%, în timp ce în România acesta se ridica la 8,6%, cel mai mic nivel dintre statele comunitare. Un alt avantaj major al bulgarilor în „războiul" de la distanţă pe care îl poartă cu românii este cota unică de doar 10%. Fiscalitatea redusă din ţara vecină i-a determinat pe mulţi proprietari de firme din România să-şi mute operaţiunile în Bulgaria. Numărul companiilor cu capital integral românesc care şi-au mutat sediile în ţara vecină se ridică la 272, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Venituri de la Sofia. Cifra nu pare mare, însă ea a crescut de opt ori în ultimul an. Evident, statul român are de pierdut în urma acestor mişcări din cauză că nu mai încasează taxele şi impozitele pe care respectivele societăţi comerciale le-ar fi plătit.

La sfârşitul lui 2009, Kraft Foods a decis să închidă fabrica de ciocolată Poiana de la Braşov, mutându-şi majoritatea operaţiunilor în Bulgaria.  La fel a făcut şi producătorul de lacuri şi vopsele Policolor care a părăsit România pentru Bulgaria. Acum, compania este cel mai mare angajator din oraşul Ruse, iar România importă de acolo produsele. De asemenea, producătorul italian de materiale de construcţii Mapei, care are operaţiuni şi în România, intenţiona să deschidă o fabrică de adezivi în judeţul Braşov. Valoarea totală a investiţiei urma să se ridice la 10 milioane de euro. Italienii şi-au schimbat însă planurile, iar fabrica a fost până la urmă deschisă la Ruse la începutul anului trecut.  Potrivit publicaţiei „Doing Business 2011", realizată de Banca Mondială şi International Finance Corporation, Bulgaria ocupă locul 51 în topul celor mai „prietenoase" ţări pentru mediul de afaceri, poziţie pe care a reuşit să o menţină de anul trecut.  În schimb, România a pierdut încă două locuri în acest an, căzând de pe locul 54 pe 56.

Avem mai multă încredere în băncile lor

Bulgaria a devenit o ţară atractivă şi pentru cumpărături. Preţurile mici i-au determinat pe mulţi români care locuiesc în apropierea graniţei să meargă la shopping în supermarketurile bulgăreşti, chiar dacă pentru asta trebuie să plătească rovinietă şi în această ţară. De asemenea, se pare că avem mai multă încredere în bulgari şi când vine vorba de sistemul bancar.

Depozitele făcute de străini în băncile din statul vecin au crescut semnificativ în ultimele două luni, iar oficialii instituţiilor de credit spun că fenomenul se datorează sumelor mai mari depuse de cetăţenii români şi greci.

Şi la capitolul înmatriculări auto sensul este unic, dinspre Bucureşti spre Ruse. Potrivit celor mai recente estimări, 150.000 de maşini (aproximativ 3% din parcul auto) deţinute de cetăţeni români sunt înmatriculate în Bulgaria. Motivele sunt simple. Costurile pentru a înmatricula la autorităţile bulgare un autoturism cu o capacitate de peste 2.000 de centimetri cubi se ridică la aproximativ 1.000 de euro pentru o persoană juridică (pe firmă) şi la 1.200 de euro pentru persoanele fizice. În România, cheltuielile se pornesc de la 2.150 de euro şi urcă până la 6.000 de euro, în funcţie de vechimea maşinii.  Pentru a stopa acest fenomen, Poliţia Română a înaintat un proiect de lege Guvernului, care va interzice maşinilor înmatriculate în Bulgaria să circule mai mult de 90 de zile pe an în România.

Click pe foto pentru a mări şi a vedea diferenţele dintre Bulgaria şi România

Alţi indicatori relevanţi pentru cele două state

Bulgaria -  România

Impozit dividende     5% - 16%
Contribuţii sociale    20,5% - 32,3%
Număr total de turişti    7 mil - 7 mil
TVA        20% - 24%
Costuri înmatriculare maşină*     1.200 - 2.150
Capital minim înfiinţare firmă*            1 - 50
Salariu minim*        123  -  165
Deficit bugetar 2011    2,5% - 4,4%

*euro
**surse: eurostat, institutul naţional de statistică, „doing business", ediţia 2011, „payng taxes", ediţia 2011

"Bulgaria este un model pentru ţările vestice în ce priveşte colectarea taxelor."
Ionuţ Dumitru
preşedintele Consiliului Fiscal

Energie mai ieftină pentru bulgari

Dacă ne uităm la preţul electricităţii şi al gazelor pe pieţele din România şi Bulgaria, observăm faptul că facturile la electricitate sunt mai mari la noi în ţară. În plus, în România se preconizează o scumpire în următoarea perioadă cu până la 4% din cauza majorării subvenţiilor pentru energia regenerabilă, care trebuie plătite tot de consumatori.

În schimb, bulgarii şi-au impus o limită până la care acordă subvenţii, după ce au realizat că prea multe turbine eoliene vor creşte foarte mult facturile populaţiei. Însă, când vine vorba de gaze, balanţa înclină în favoarea noastră. Aceasta deoarece România are propriile resurse de gaze, care acoperă circa 80% din consumul intern, în timp ce bulgarii importă din Rusia aproximativ 90%. Problema preţului nu ar fi atât de mare, însă ce este mai important este gradul de independenţă. Să ne amintim ce s-a întâmplat în ianuarie 2009, când ruşii au oprit timp de trei săptămâni livrările de gaze către ţările europene. Românii nu prea au simţit asta, pentru că au avut destul gaz de producţie internă ca să acopere cu totul consumul populaţiei. În schimb, bulgarii au fost nevoiţi să închidă şcoli, spitale şi o mare parte din industrie şi să drămuiască resursele pentru populaţie.

Şi la capitolul carburanţi, bulgarii stau mai bine decât noi. Potrivit Oil Bulletin, cel mai popular sortiment de benzină, Euro Super 95, costă în Bulgaria 1,17 euro pe litru, în timp ce, la noi, preţul ajunge la 1,24 euro pe litru.  Florentina Bălăceanu

Bulgarii ne-au furat South Stream

Bulgaria şi România au fost concurente pentru a atrage pe teritoriul lor gazoductul rusesc South Stream. Potrivit utimelor declaraţii ale oficialilor Gazprom, bulgarii au fost câştigători, deşi ruta prin ţara noastră ar fi fost mai scurtă.