Delta de lângă Bucureşti

Comuna Belciugatele, dotată cu 17 iazuri şi trei complexuri turistice, atrage în fiecare weekend mai mulţi turişti decât Delta Dunării. Dan Dinei şi Angela Iancu „s-au războit“ pe malurile iazurilor din comuna Belciugatele, unde au ridicat două complexuri turistice. Cum îşi împart ei 1.500 de clienţii pe weekend?

Dan Dinei, un fost poliţist de circulaţie de 35 de ani, îşi bea cafeaua în fiecare luni dimineaţă pe pontonul din faţa restaurantului său. Se aşază la o masă şi strigă la cineva din bucătărie să-i aducă chiflele care au rămas de peste weekend.

Apoi, vrea să rămână singur pentru a-şi hrăni păsările: răţuştele olandeze, care taie flămânde apa, şi lebedele albe şi negre, mai nobile, care nu dau năvală ca celelalte păsări la micul dejun. Dinei soarbe cu poftă din cana de cafea şi aruncă mecanic bucăţile de pâine în apă. Priveşte în larg, la iazul său, limpede ca oglinda.

De la această baltă a pornit totul. În urmă cu şase ani, Dan Dinei, localnic al comunei Belciugatele (judeţul Călăraşi), a luat în concesiune un iaz din cele 17 aflate pe raza comunei. Balta, întinsă pe o suprafaţă de 40 de hectare, era bătută de ani de zile de pescari. Dinei s-a gândit că ar putea câştiga bani frumoşi dacă o curăţă de gunoaie şi o populează cu peşte.

De la un grătarla restaurant

Cu 3.000 de euro împrumutaţi de la prieteni şi cu alţi 3.000 de euro de la bancă, poliţistul a reuşit să populeze iazul cu peşte şi să ridice o cârciumă dotată cu două piese grele: un grătar şi un frigider de bere. A continuat să meargă la serviciu, la Poliţia Ilfov, însă numărul mare de muşterii care dădeau năvală în weekend la cârciuma sa l-a determinat să renunţe definitiv la fluier şi la caschetă.

Aşa încât, din 2004, Dinei s-a apucat de cârciumărit. Avea toate cunoştinţele necesare pentru a îmbrăţişa această meserie. El însuşi recunoaşte că şi-a petrecut o mare parte din timpul liber prin restaurante. Din fiecare local în care a intrat cu prietenii să bea un vin „a furat“ câte ceva: aranjamentele interioare, cele muzicale, culoarea feţelor de masă, costumaţiile ospătarilor, fiind atent la fiecare detaliu.

Toţi banii pe care îi câştiga la cârciuma lui şi cei proveniţi din taxa de pescuit îi reinvestea în extinderea „obiectivului“ turistic, Popasul Diana. „În fiecare primăvară, clienţii mei găseau ceva schimbat“, spune Dan. Cifra sa de afaceri a crescut de la an la an, ajungând în 2007 la aproape 300.000 de euro. 

CONCURENŢA CREŞTE LA DOI KILOMETRI

În timp ce fostul poliţist îşi construia o mustărie în incinta restaurantului, la numai doi kilometri depărtare, Angela Iancu, economist de profesie, pornise să ridice o pensiune chiar pe malul unui alt iaz. Ea exploata din 2003 circa opt hectare de luciu de apă, adică îi taxa pe pescarii care veneau la cele două iazuri ale sale.

Îşi vânduse terenurile pe care le moştenise de la părinţi şi, cu banii câştigaţi, aproximativ 200.000 de euro, îşi propusese să construiască pensiunea turistică Valea Iazurilor. Asta ca să-i mai taie din avânt şi din clienţi fostului poliţist. Femeia de afaceri a aplicat pentru un program SAPARD şi a obţinut 80.000 de euro. Înainte de a porni pensiunea, Angela construise căbănuţe de lemn pentru pescari, iar afacerea îi mergea destul de bine.

Anul 2008 avea să fie unul de „care pe care“. Cârciuma lui Dinei, dotată cu un grătar şi o bucătărie mică, s-a transformat, în urma unor investiţii de câteva zeci de mii de euro, într-un adevărat restau­rant rustic, iar numărul de clienţi aproape că s-a dublat.

Dinei a mai construit şi câteva camere de cazare, încercând astfel să ţină aproape de concurenţă. Pensiunea Angelei Iancu avea deja 15 camere şi cinci apartamente, un teren de fotbal artificial, un restaurant pe ponton şi o piscină. Dinei era în şah şi trebuia să gândească foarte bine următoarea mişcare.

Într-o dimineaţă, pe când îşi bea cana de cafea pe ponton, i-a venit o idee: să cumpere raţe sălbatice şi lebede, cu care să populeze iazul, şi să investească mai mulţi bani în servicii. „Bucătăria şi peisajul vor face diferenţa!“, s-a pus pe treabă Dinei. A cumpărat păsările cu 50.000 de euro de la un negustor din Amsterdam. A angajat un bucătar expert în preparatele tradiţionale româneşti, în special pentru cele din peşte, şi a adus ospătari de la Bucureşti.

Cei din comună erau sub standardele la care aspira patronul. În câteva luni, vestea că cea mai bună saramură de crap se mănâncă la Dinei a făcut înconjurul Bucureştiului, ajungând până la 100 de kilometri depărtare, la Călăraşi.

Dinei „a dat sfoară în ţară“ la toate relaţiile pe care şi le făcuse pe vremea când activa în Poliţie şi, astfel, tot mai mulţi clienţi au venit la Belciugatele, la o saramură de crap. La acest capitol, Dan Dinei reuşise să echilibreze balanţa şi, la un moment dat, chiar s-o depăşească pe concurenta sa de la Valea Iazurilor.

Angela Iancu recunoaşte că cea mai mare greşeală pe care a făcut-o în această cursă a investiţiilor a fost aceea că s-a apucat de alimentaţie publică fără să aibă habar cu ce se mănâncă asta. „Există oameni buni, oameni răi şi ospătari“, glumeşte economista pe seama chelnerilor slab pregătiţi pe care i-a angajat.

Complex de un milion de euro

În septembrie 2008, Dan Dinei i-a dat lovitura de graţie Angelei. Corina Dinei, sora patronului de la Popasul Diana, a construit în imediata apropiere un alt complex de trei stele, dotat cu două piscine, 26 de locuri de cazare şi un restaurant modern, cu 500 de locuri.

Complexul turistic Elisa a atras o investiţie totală de peste un milion de euro, iar banii au fost obţinuţi tot din tranzacţiile imobiliare ale familiei. Apropierea comunei Belciugatele de Bucureşti (25 de kilometri) a făcut ca, în vara anului 2008, un metru pătrat de teren să valoreze peste 100 de euro.

PACEA DE LA BELCIUGATELE

Din luna septembrie a anului trecut, cele două complexuri turistice ale familiei Dinei, Popasul Diana şi Elisa, au atras în fiecare weekend peste 1.000 de turişti. Cifra de afaceri cumulată a celor doi fraţi Dinei, în 2008, a fost de aproape un milion de euro, lăsând-o mult în urmă pe Angela Iancu de la Valea Iazurilor, a cărei cifră de afaceri n-a depăşit 300.000 de euro.

Angela Iancu s-a resemnat. Era evident că nu mai poate ţine pasul cu familia Dinei, însă a căutat părţile bune ale deschiderii complexului turistic Elisa, mai mare şi mai luxos decât al ei. Economista spune că timp de jumătate de an are un grad de ocupare de 90%.

Camerele fraţilor Dinei sunt ocupate la capacitate maximă. Dacă apare un grup de turişti care nu mai găseşte locuri la pensiunile fraţilor Dinei este îndrumat chiar de patroni la complexul Angelei. „Ne înţelegem bine cu concurenţa“, spune Angela Iancu, care a semnat „pacea“ fără condiţii.

În prezent, cele două familii îşi vizitează una alteia localurile, se sfătuiesc în privinţa amenajărilor şi, când nu mai au niciun loc liber, îi îndrumă pe turişti spre complexul concurent. După doi ani de „luptă la baionetă”, pentru cele două familii apele s-au limpezit. Abia îşi mai văd capul de treburi şi nu mai au timp să-şi poarte de grijă unul altuia.

Petruţ Iancu (dreapta) se pregăteşte să preia de la tatăl său frâiele afacerii de la complexul Valea Iazurilor Foto: Vali Mirea

Trei complexuri turistice, care oferă acelaşi tip de servicii, şi-au găsit locul pe raza unei comune de lângă Bucureşti. Nu se concurează, ci fiecare profită de existenţa celuilalt, pentru că până la urmă concurenţa atrage turişti în Belciugatele.

Criza nu i-a atins

Recent, piscina de la Valea Iazurilor a trebuit renovată, iar Angela Iancu l-a trimis pe soţul ei la complexul Elisa s-o întrebe pe Corina Dinei ce este de făcut. După ce şi-a notat instrucţiunile şi i-a informat pe meseriaşi ce au de făcut, piscina Angelei Iancu a fost reparată. În acest an, Valea Iazurilor estimează o creştere a cifrei de afaceri cu peste 25%, ajungând undeva la 375.000 de euro.

Dan Dinei nu mai vrea să construiască nimic. Îi ajunge, vrea mai mult timp pentru familie. El însuşi îşi face aprovizionarea pentru restaurant, îi verifică pe paznicii iazurilor şi „îşi bagă nasul“ în oalele de la bucătărie. „Numai dacă te implici personal poţi avea servicii de calitate”, spune Dinei.

La Popasul Diana, sâmbetele sunt ocupate cu nunţi până la mijlocul anului 2010. Vinerile şi duminicile, cu botezuri. Marţea, miercurea, joia şi vinerea, după ora 18.00, restaurantul forfoteşte până târziu în noapte.

Doar lunea este o zi de odihnă. Bucătarul-şef are liber şi o parte din ospătari, la fel. Dan Dinei se aşază lângă coşul cu chifle din care rupe bucăţi pentru lebede şi răţuşte. Soarbe liniştit din cafea, priveşte în larg la iazul care se întinde în faţa sa. Dacă ar fi să spună care este cel mai mare regret al său de când face afaceri, ar răspunde fără ezitare: „Trebuia să-mi dau demisia din Poliţie mult mai devreme“.

Belciugatele în cifre

-Pe raza comunei Belciugatele din judeţul Călăraşi se află 17 iazuri populate cu peşte care însumează câteva sute de hectare de luciu de apă.

-Complexul Elisa, popasul turistic Diana şi Valea Iazurilor au o cifră de afaceri cumulată pe 2008 de aproape un milion de euro.

-Cele trei complexuri turistice atrag în fiecare weekend aproximativ 1.500 de vizitatori, care cheltuiesc circa 20.000 de euro.

-Resorturile turistice din Belciugatele au o capacitate de cazare de aproximativ 80 de locuri.