Adevarul.ro

Oamenii de afaceri au propus reprezentanţilor FMI un program de repatriere a sumelor plecate din România, printr-o taxare scăzută. FMI nu a comentat măsura, dar a catalogat-o drept interesantă. Guvernanţii ar putea readuce în ţară zeci de miliarde de euro prin adoptarea amnistiei fiscale, spun oamenii de afaceri. Economiştii spun că măsura este bună, însă pe termen scurt.

Ion Ion Ţiriac a propus miercuri seară Fondului Monetar Internaţional, în cadrul întâlnirii dintre delegaţia instituţiei internaţionale la Bucureşti şi oamenii de afaceri, amnistia fiscală. Mai exact, Guvernul să demareze un program pe o perioadă determinată prin care sumele plecate din România să se întoarcă în ţară prin aplicarea unui impozit redus.

Mai citiţi şi:

VIDEO Dinu Patriciu, la videochatul adevarul.ro: "Modelul Ungariei ar trebui să fie urmat şi de România"

„Mie unul mi-a plăcut pentru că mi-a arătat că nu sunt singurul descreierat care vorbeşte despre treaba asta", a comentat omul de afaceri Dinu Patriciu propunerea lui Ion Ion Ţiriac. El a adăugat că reprezentanţii delegaţiei FMI la Bucureşti nu au comentat această propunere, dar au catalogat-o drept interesantă.

Impozit de 3,5%-7% pe averile repatriate

Patriciu a explicat că un astfel de program ar aduce foarte mulţi bani în ţară şi că este o măsură absolut normală. „Nu este o iertare de păcate, ci o impozitare a veniturilor care au fost expatriate în timp, tocmai din cauza lipsei de stabilitate şi de certitudini a economiei româneşti", a explicat Patriciu, care a adăugat că măsura a fost aplicată şi în alte ţări şi a avut un real succes.

Cel mai recent exemplu este cel al Italiei, care a aplicat programul în perioada 15 octombrie 2009 - 15 aprilie 2010. Omul de afaceri a iterat o astfel de măsură şi în luna mai, când afirma că plata către stat privind aceste averi din străinătate ar trebui să fie un impozit fix de 3,5%-7%. Mai exact, pentru fiecare 100 de milioane de euro repatriate, statul ar încasa între 3,5 milioane de euro şi 7 milioane de euro.

De asemenea, el spunea că numai în băncile elveţiene sunt în acest moment depozitate aproximativ 18 miliarde de euro, potrivit estimărilor unor bancheri. Măsura este susţinută şi de Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, care este de părere că un astfel de program este propice în ţările cu o evaziune fiscală ridicată, cum este şi cazul României. „Orice măsură care aduce bani în ţară este potrivită în acest moment.

În ţările cu evaziune fiscală ridicată, cum este şi cazul Italiei, are sens să adopţi astfel de măsuri", a explicat Lungu. El subliniază că ar trebui aplicate concomitent măsuri de reducere a evaziunii fiscale şi este foarte important să nu se creeze anticipaţii legate de o eventuală repetare a acestui program. „Creându-se un precedent, este important ca peste patru-cinci ani să nu se dorească iar o astfel de măsură", a mai spus economistul.

Soluţie doar pe termen scurt

Pe de altă parte, Bogdan Glăvan, membru fondator al Centrului pentru Economie si Libertate, consideră că amnistia fiscală nu este o soluţie sustenabilă pe termen lung pentru creşterea economică din România. „A avut ceva succes acolo unde a fost aplicată, în economii mature, însă România are nevoie de surse permanente şi semnificative pentru investiţii.

Nu-i încurajezi să-şi păstreze banii în România pe termen lung", a explicat Glăvan. El este de părere că această măsură va amâna reducerea evaziunii detreminate de restrictivitatea fiscală. „Atragerea de capital în România nu se poate face prin măsuri de acest ordin, ci prin reducerea semnificativă a fiscalităţii. Dacă faci o amnistie, e ca şi cum ai permite temporar o evaziune fiscală ridicată", a adăugat el.

Întrebat dacă există posibilitatea unei amnistii fiscale pentru oamenii de afaceri români pentru a-şi transfera banii din conturile străine în România, Adriean Videanu, ministrul Economiei, a afirmat că nu crede într-o astfel de măsură, iar la nivelul ministerului pe care îl conduce nu s-a discutat o asemenea propunere. „Sincer să fiu, la nivelul informaţiilor pe care eu le am, nu cred că sunt români cu mulţi bani în afară şi o astfel de măsură ar crea mai mult un haos moral", a spus Videanu.

Reţeta altora

Programe de amnistiţie fiscală au fost adoptate şi de Italia, Franţa, Marea Britanie sau Germania. Cel mai recent exemplu, este cel al Italiei, în cazul căreia au fost declarate 104,5 miliarde de euro. Timp de şase luni, în intervalul 15 octombrie 2009 - 15 aprilie 2010, italienii care deţineau active în afara Italiei au avut posibilitatea de a le declara, plătind taxele aferente, dobânzile pentru întârzieri şi o penalizare de 5% din totalul declarat. Plata s-a făcut prin intermediul companiilor financiare care efectuau plăţile cu titlu anonim către fisc.

FMI: un semn de disperare

Când Italia a adoptat amnistia fiscală, iar în Polonia se discuta demararea unui astfel de program, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au catalogat decizia ca fiind un „semn de disperare". „Amnistia fiscală este un semn de disperare", declara Marek Belka, şeful departamentului pentru Europa din FMI. În cazul Poloniei, „situaţia nu este de aşa natură încât să avem nevoie să ajungem la disperare", a mai spus el.

Fondul Monetar Internaţional se opune în mod tradiţional unor măsuri de admistie fiscală, preferând transparenţă şi eficienţă în colectarea taxelor la buget. Propunerea oamenilor de afaceri din România nu a fost comentată de membrii delegaţiei FMI, dar a fost considerată interesantă.