Pierderea suveranităţii, un sentiment tot mai puternic în rândul grecilor: "Ţara nu mai este a noastră, ci a Germaniei şi a UE"

Grecii au protestat în Salonic împotriva măsurilor de austeritate, în ziua sărbătoririi "Zilei Nu"

În fiecare an pe 28 octombrie, Grecia sărbătoreşte "Ziua Nu", pentru a comemora rezistenţă greacă în faţa italienilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Anul acesta, sărbătoarea a avut o conotaţie mai mare, în contextul în care grecii suferă de pe urma măsurilor de austeritate, iar sentimentul că statul le-a cedat creditorilor străini din suveranitate şi mândrie este tot mai răspândit.

În Grecia, mânia creşte de la o zi la alta, în special împotriva Germaniei, iar asta pentru că naziştii au lăsat urme adânci şi pentru că în prezent domină deciziile privind planul de salvare a zonei euro şi a Greciei, în special. În acest context, festivităţile în cinstea "Zilei Nu" de vineri au fost anulate pentru prima dată în Salonic, unde un grup de greci l-au numit "trădător" pe preşedintele Karolos Papoulias.

"Eu am luptat împotriva germanilor", a spus Papoulias, 82 de ani, la televiziunea naţională. "Îmi pare rău pentru cei care m-au huiduit. Ar trebui să le fie ruşine pentru gestul lor. Am luptat pentru Grecia. Am fost un insurgent de la vârsta de 15 ani. M-am luptat împotriva naziştilor şi germanilor, iar acum sunt numit trădător?", a continuat el.

Concesiile pe care Grecia le-a făcut în schimbul ajutorului extern de care are nevoie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, mai exact să le permită oficialilor Uniunii Europene să monitorizeze îndeaproape afacerile greaceşti de stat, sunt fără precedent pentru o naţiune membră UE, consideră experţii consultaţi de New York Times.

După ani de reduceri salariale şi majorări de taxe, grecii nu au motive să fie recunoscători faţă de creditorii străini - Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - care au cerut austeritate în schimbul împrumuturilor.

"Dacă nu eram în UE, care este singurul motiv prin care această pierdere de suveranitate poate fi justificată, statul grec era o ţară ocupată", a declarat Nikos Alivizatos, un avocat constituţional din Atena.

Sentimentul de pierdere a suveranităţii este atât de puternic, încât în urma acordului de la Bruxelles, prin care datoria Greciei a fost redusă cu 50%, prim-ministrul George Papandreou a făcut mari eforturi pentru a explica faptul că o prezenţă a "troicii" până în 2020 oferă doar asistenţă tehnică şi nu presupune că statul pierde controlul asupra soartei lui.

"Nimic din acest acord nu ne sacrifică dreptul de a lua propriile noastre decizii. Dimpotrivă, această măsură va pava drumul de la dependenţă la libertate", a spus Papandreou.

Parada studenţilor în faţa Parlamentului, în timpul sărbătoririi "Zilei Nu"

Dar puţini greci sunt de acord. "Politicienii noştri sunt doar angajaţi, simpli angajaţi", a declarat o elevă de liceu în vârstă de 17 ani, care a defilat la parada de pe 28 octombrie. Alături de alţi elevi, ea a participat la un protest tăcut împotriva măsurilor de austeritate şi direcţia spre care se îndreaptă ţara.

Întrebările legate de suveranitate merg dincolo de protestul stradal

O chestiune extrem de delicată, care a rămas nerezolvată în cadrul negocierilor dintre Uniunea Europeană şi bănci, este dacă viitoarele obligaţiuni greceşti vor fi reglementate de legile internaţionale, şi nu de cele elene, care reglementează în prezent 90 la sută din titlurile de stat greceşti. O astfel de modificare, ce vrea să împiedice Grecia de la schimbarea legilor sale în detrimentul creditorilor, ar fi fără precedent pentru o ţară membră a Uniunii Europene.

Sunt şi voci care susţin că în cazul Greciei este nevoie de o supraveghere mai mare pentru a se asigura că statul îşi îndeplineşte schimbările structurale pe care le-a promis în schimbul ajutorului străin. Mai mult, o oarecare pierdere a suveranităţii ar fi un preţ mic de plătit având în vedere că noul acord şi recapitalizarea băncilor vine pe cheltuiala contribuabililor din alte ţări europene, cred experţii.

"Practic am transferat povara datoriei greceşti asupra altora, iar condiţia a fost să nu-i mai permitem Greciei sau Italiei să ajungă din nou într-o astfel de situaţie", a declarat Iain Begg, un expert în cadrul uniunii monetare europene la London School of Economics.

În plus faţă de prezenţa troicii, în luna iulie Comisia Europeană a înfiinţat un grup de lucru pentru a ajuta Grecia să aplice modificările structurale pe care le-a promis. Misiunea grupului operativ este de a "identifica şi de a coordona, în strânsă cooperare cu Grecia, asistenţa tehnică de care statul grec are nevoie".

La o conferinţă de presă de la Atena, şeful grupului a declarat că această soluţie a fost găsită la cererea premierului Papandreou, care a cerut în mod explicit suport tehnic din Europa. "Acest grup a fost cerut în mod explicit, recunoscând faptul că amploarea şi profunzimea reformelor ar fi o provocare pentru orice naţiune".

Dar nu mulţi greci cred asta, iar cei care au participat la marşul de vineri simt că statul grec este efectiv un guvern-marionetă pentru creditorii săi străini.

"Simţim că ţara noastră nu mai este a noastră. Aparţinem Germaniei şi Uniunii Europene", a declarat Victoria Kousidou, profesoară de istorie.