Cum influenţează băncile centrale preţul aurului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Băncile centrale din întreaga lume sunt jucători importanţi pe piaţa aurului şi influenţează preţul acestuia atât direct, cât şi indirect.

Băncile centrale controlează cantitatea de bani existentă în economie sub formă de numerar. Nu este niciun secret că băncile centrale ( în special cele din economiile occidentale) au adoptat o politică monetară extrem de relaxată, crescând astfel fluxul de bancnote

Mai puţin cunoscut este faptul că există o relaţie directă între tipărirea de bani şi preţul real al aurului, scrie economistul Amine Bouchentouf. Consiliul Mondial al Aurului a publicat o analiză a modului în care este influenţat preţul aurului la shimbările din rezerva de bani la nivel mondial.

Click pe poză pentru a mări



Analiza arată că există o relaţie directă între oferta de bani şi preţul aurului. Spre exemplu, când Rezerva Federală a Statelor Unite creşte cantitatea de bani oferită cu 1%, preţul aurului creşte, şi el, cu 0,94%. Desigur, nu toate băncile centrale au aceeaşi influenţă, Rezerva Federală contribuind mai mult la schimbarea preţului aurului decât banca centrală din Turcia, spre exemplu.

Grafic



Băncile centrale din lume au un singur lucru în comun: mai toate deţin lingouri de aur pe care le păstrează în tezaurul propriu.

Cei care se îndoiesc de statutul monetar al aurului ar trebui să-şi pună următoarele întrebări: Dacă aurul nu reprezintă bani, atunci de ce băncile centrale deţin peste 20% din rezervele de aur? sau de ce Rezerva Federală îşi ţine peste 75% din rezervele sale valutare în aur?

Ideea principală este că aurul, din diferite motive, acţionează ca un activ monetar, iar băncile centrale joacă un rol esenţial în determinarea preţului lingourilor. În prezent, cea mai mare cantitate de lingouri este deţinută de zona euro, SUA, Germania şi FMI.

Info

În plus, aceşti deţinători au majoritatea covârşitoare a rezervelor lor valutare în aur. Rezerva Federală are 75% din rezervele sale valutare în aur, iar Germania 72 la sută.

Băncile centrale din întreaga lume îşi intensifică achiziţiile de lingouri de aur. Anul acesta, Coreea de Sud, Mexic, Rusia şi Thailanda au înregistrat mari achiziţii de lingouri. Cea mai spectaculoasă mişcare a fost cea a Băncii Centrale a Mexicului, care în primăvara acestui an şi-a majorat rezerva de metal preţios de la 8 tone la 100 de tone. Şi rezerva de aur a Rusiei a crescut, de la 676 la 811 tone de aur, iar cea a Thailandei, de la 84 la 109 tone. Potrivit statisticilor Consiliului Mondial al Aurului .

La nivel global există aşteptări ca băncile centrale să cumpere în acest an mai mult aur decât în orice alt an.

În timp ce băncile centrale europene şi americane centrale îşi păstrează peste 70% din rezervele lor în aur, băncile centrale de pe pieţele emergente păstrează lingouri în procente mult mai mici: Brazilia: 0,5%, Rusia: 8,2%, India: 8,5%, China: 1,6%, Japonia: 3%.

La sfârşitul lui februarie 2010, rezerva  de aur a României era de 103,7 tone, cantitate care se menţine neschimbată de mai mult timp.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite