Zlotul şi bursa poloneză îşi dovedesc soliditatea

În prima săptămână de la accidentul aviatic de la Smolensk, cotaţiile bursiere şi moneda Poloniei au evoluat în ton cu pieţele din regiune, încrederea investitorilor nefiind afectată de tragedie. Declaraţiile autorităţilor au liniştit investitorii înainte de debutul săptămânii de lucru, după tragedie. Astfel, zlotul şi bursa au fost ferite de reacţia nervoasă a acestora.

După tragicul accident aviatic de la Smolensk (Rusia), în care preşedintele Poloniei, guvernatorul Băncii Naţionale şi alte câteva zeci de oficialităţi şi-au pierdut viaţa, nu puţini au fost cei care au pus sub semnul întrebării evoluţia viitoare a singurei economii din UE care nu a intrat în recesiune în 2009.

Cei mai mulţi analişti pariau în continuare pe soliditatea economiei poloneze, dar nu excludeau, pe termen scurt, corecţii ale cursului de schimb şi ale indicilor bursieri, ca efecte de ordin emoţional. „S-ar putea resimţi un impact asupra cursului de schimb în următoarele două-trei zile", declara în urmă cu o săptămână consultantul de investiţii Bogdan Baltazar. Şi totuşi, zlotul polonez şi cotaţiile Bursei de la Varşovia au reacţionat în ultima săptămână foarte lent la tragedia aviatică.

„Acest lucru a fost determinat de faptul că prăbuşirea avionului a avut loc la sfârşit de săptămână, şi nu în timpul săptămânii de lucru. În acest ultim caz, reacţia investitorilor ar fi fost cu siguranţă mult mai nervoasă", a explicat, pentru „Adevărul", Monika Kurtek, senior economist la BPH Bank Polonia.

Aprecierea zlotului, frânată în continuare

Imediat după accident, mai mulţi oficiali au ieşit la rampă cu declaraţii menite să liniştească apele. „Continuăm să monitorizăm situaţia şi suntem pregătiţi să luăm diverse decizii, dar nu ne aşteptăm să se întâmple ceva periculos cu economia poloneză", declara, la doar o zi de la tragedie, Michal Boni, consilier al primului-ministru Donald Tusk.

Banca Naţională a Poloniei (BNP) a anunţat pentru astăzi un curs de schimb de 3,8725 zloţi/euro, mai sus cu 0,032 zloţi (0,83%) faţă de referinţa de acum o săptămână. Kurtek explică că nivelul relativ mai slab al zlotului este, în mare măsură, o consecinţă a intervenţiei efectuate de banca centrală pe piaţa valutară pentru a opri aprecierea monedei naţionale, ce pune în pericol creşterea economică. Astfel, moneda poloneză s-a retras de la maximele ultimelor 16 luni, după prima intervenţie a BNP din ultimii 10 ani, chiar cu o zi înainte de accidentul aviatic.

„Atât timp cât multe instituţii străine consideră că zlotul este subevaluat, iar ultima apreciere rapidă a zlotului polonez - înainte de intervenţie - şi scăderea semnificativă a randamentului obligaţiunilor au confirmat creşterea încrederii investitorilor în Polonia, nu cred că Banca Naţională va dori să renunţe la intervenţii în cazul în care consideră că este necesar", a adăugat economistul BPH Bank.

Totuşi, Shahin Vallee scria într-un raport al BNP Paribas că se aşteaptă ca „banca centrală să permită monedei locale să se aprecieze pentru a întări încrederea în urma accidentului aviatic".

Bursa urcă în ton cu regiunea

În ceea ce priveşte Bursa din Varşovia, cotaţiile acţiunilor au urmat trendul pieţelor internaţionale, încheind săptămâna pe verde. Deşi rulajele au fost reduse, din cauza expectativei investitorilor, aceştia nu au fost mânaţi de panică să vândă.

„Bursa din Varşovia funcţionează normal, iar cotaţiile sunt mai afectate de sentimentul global decât de ceea ce se întâmplă în ţară", apreciază economistul polonez Monika Kurtek. Astfel, indicele WIG20, al celor mai lichide 20 de companii listate la Bursa de la Varşovia, a crescut în ultima săptămână cu 1,62%, iar piaţa a crescut şi ea, în medie (WIG), cu 1,5%. Piaţa obligaţiunilor poloneze a stagnat la un rulaj redus în zilele ulterioare tragediei aviatice, iar dealerii nu anticipează o revenire pe termen scurt.

O sarcină mai uşoară pentru premier

Investitorii urmăresc îndeaproape ce se întâmplă la banca centrală, după ce preşedintele interimar al Poloniei, Bronislaw Komorowski, a declarat că va încerca să găsească repede un înlocuitor pentru Slawomir Skrzypek, guvernatorul decedat în urma prăbuşirii avionului. Deocamdată, funcţia de guvernator a fost preluată de viceguvernatorul Piotr Wiesiolek.

Schimbarea şefiei BNP ar putea avea impact asupra politicii monetare, dar şi alte implicaţii legate de intervenţiile pentru oprirea aprecierii zlotului sau de scandalul în care a fost implicat Skrzypek privind suma din excedentul aferent lui 2009 transferată de la banca centrală la bugetul statului. „Nu cred că politica monetară va face subiectul unor schimbări majore după alegerea noului preşedinte al băncii centrale", a explicat Kurtek. Ea a adăugat că există posibilitatea ca următorul preşedinte, precum şi guvernator, să fie „mai favorabili" coaliţiei actuale de guvernământ.

Într-o asemenea situaţie, guvernul condus de Donald Tusk ar avea o sarcină mai uşoară atunci când vine vorba de reforme. Mai mult, disputele pe linia Ministerul de Finanţe - Banca Naţională a Poloniei ar putea dispărea.

Trecerea la euro, în 2015

Polonia şi-a fixat să treacă la euro în 2015, după ce ţinta iniţială, stabilită pentru 2012, a fost amânată din cauza crizei economice. Monika Kurtek, senior economist la BPH Bank Polonia, consideră că este posibil ca noul preşedinte al Băncii Naţionale a Poloniei să favorizeze mai mult adoptarea euro.