Specialişti în corupţie la achiziţii publice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România este singura membră a UE situată între ultimele 25 de poziţii, din 125 de ţări, într-un sondaj ce măsoară frecvenţa mitei. Deşi legile sunt bune, România - cu o piaţă anuală a achiziţiilor publice de 13 miliarde de euro - trebuie să-şi îmbunătăţească urgent practica în domeniu.

Potrivit unei evaluări a transparenţei sistemului de achiziţii publice în România, realizate de Societatea Academică Română (SAR), reiese că spitalele şi primăriile de la sate sunt cele mai reticente la comunicarea informaţiilor.

La polul opus, tribunalele şi consiliile judeţene au obţinut cel mai bun punctaj în privinţa transparenţei.

Cu toate acestea, raportul SAR atrage atenţia că, deşi legea nouă este în mare parte fezabilă, cele mai multe probleme apar în aplicarea ei.

De altfel, rezultatele unui sondaj pe 125 de ţări, ce măsoară frecvenţa mitei în procesul de achiziţii publice, confirmă ideea că riscul de corupţie depinde, în mare măsură, de eficienţa instituţiilor cu rol de control.

Astfel, majoritatea statelor UE se află între 25 cei mai buni performeri, în timp ce România este singura ţară membră UE situată în ultimele 25 de poziţii, alături de Camerun şi Madagascar.

Licenţe de exploatare fără licitaţie

Accesul exclusiv la anumite resurse minerale ale subsolului reprezintă avantaje economice importante, ce ar trebui obţinute în urma unor proceduri competitive.

Există, însă, multe abateri de la regulă. De pildă, Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM) deţinea 16% din potenţialul hidromineral al României şi aproape 90% din zăcămintele de interes naţional, valorificate pentru consum alimentar, la momentul privatizării sale.

Având o licenţă de exploatare acordată de Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) în 1997 ca operator naţional, SNAM deţinea, practic, un cvasi-monopol pe piaţa exploatării resurselor apelor minerale.

Deşi începând din 1998 ANRM a organizat concurs de oferte pentru licenţele acordate ulterior, permiţând şi accesul privaţilor la această piaţă, SNAM controla deja cea mai mare parte a pieţei.

„Din 2007, s-au făcut încercări repetate de restructurare şi privatizare a SNAM, însă de fiecare dată Consiliul Concurenţei s-a opus, fiindcă se dorea transferul licenţelor de exploatare, fără licitaţie, direct noului proprietar“, se mai arată în raportul SAR.

Criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic“ este folosit în aproximativ 40% din totalul procedurilor.

De exemplu, o autoritate organizează achiziţia unui autobuz, precizând specificaţiile tehnice şi stabileşte următorul algoritm: preţul 70%, iar termenul de livrare 30%. Ofertanţii A şi B deţin în stoc acelaşi tip de autobuz, ce respectă specificaţiile anunţate, identic ca marcă, model, dotări şi an de fabricaţie.

Primul îl vinde la 500.000 de lei, iar al doilea, la 700.000 de lei. Diferenţa netă o face termenul de livrare, în sensul că ofertantul A dă termen de livrare o zi, iar ofertantul B, două ore. La calculul punctajului, cel din urmă este câştigător detaşat şi indiscutabil.

„Pentru autoritate, luxul livrării unui autobuz în două ore faţă de o zi a costat 200.000 de lei, când în realitate ar fi fost perfect acceptabil ca vehiculul să fi fost livrat şi în două-trei săptămâni“, se menţionează în raport. Anexa 2B din lege a devenit portiţa prin care, încadrând orice la linia „Alte Servicii“, autoritatea poate face aproape orice prin achiziţie directă (parteneriate, PR etc.).

SAR a dat în judecată şase instituţii publice

Majoritatea refuzurilor de a furniza informaţii legate de contractele de achiziţii publice se întemeiază fie pe clauze de confidenţialitate, fie pe argumentul că instituţia nu ar avea de fapt obligaţii de transparenţă.

Astfel, pentru a crea precedente judiciare, SAR a acţionat în judecată, în interes public, şase instituţii, în funcţie de importanţa strategică  a precedentului judiciar creat: AVAS, ANRM, Metrorex, Eximbank, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Constanţa.

„Există peste 11.000 de autorităţi contractante, iar o mare parte dintre acestea nu dispun de personalul competent. Cu toate acestea, numărul de erori şi de ilegalităţi nu scade de la an la an”, se mai arată în raportul SAR.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite