Salariul net, tot mai mic faţă de cel brut

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Presiunea fiscală asupra salariilor celor angajaţi în hoteluri şi restaurante a crescut cel mai mult
Presiunea fiscală asupra salariilor celor angajaţi în hoteluri şi restaurante a crescut cel mai mult

Diferenţa dintre câştigul salarial mediu brut şi cel pe care îl primesc angajaţii s-a dublat în ultimii patru ani, crescând de la 240 la 500 de lei. Din 2005 până în 2009, salariul mediu brut a crescut cu aproape 850 de lei, dar creşterea salariului net a fost mai mică de 600 de lei, arată statisticile oficiale.

De-a lungul ultimilor ani, între salariul brut şi salariul net diferenţele au crescut tot mai mult, ajungând la o dublare în 2009 faţă de 2005, potrivit datelor publicate lunar de Institutul Naţional de Statistică.

Citiţi şi:

Banii de la FMI şi UE, ca şi primiţi

Tot mai mulţi şomeri în construcţii

Şeitan: Firmele ar putea fi scutite de plata CAS pentru 3 luni de şomaj tehnic şi în 2010


Mai exact, la nivelul mediei naţionale, între brut şi net diferenţa a crescut de la 243 de lei în 2005 la 500 de lei în 2009. La finele anului 2005, salariul mediu brut era de 1.017 lei, iar în noiembrie 2009 a ajuns la 1.866 de lei, în creştere cu 849 de lei.

Salariul net a crescut, însă, mult mai lent în aceeaşi perioadă, cu doar 592 de lei, respectiv de la 774 de lei în 2005 la 1.366 de lei în 2009. Fenomenul este şi mai vizibil dacă vom compara anul 2009 cu 2008: brutul a crescut cu 22 de lei, în timp ce netul - doar cu cinci lei.

Salariile mici sunt cele mai afectate

Un alt indicator care arată ce presiune fiscală apasă pe salariile noastre este ponderea salariului net în cel brut, respectiv cât de mare trebuie să fie totalul pentru ca netul să fie cel negociat între angajator şi angajat. În ultimii patru ani, această pondere a scăzut cu trei puncte procentuale, de la 76% la 73%.

Altfel spus, dacă în 2005 statul ne lua 24% din venituri, în 2009 ne-a luat 27%. În cazul salariilor mici, scăderea e şi mai mare - cu patru puncte procentuale, de la 78,6% în 2005 la 74,6% în 2009. Altfel spus, în cazul angajaţilor din domenii precum hoteluri-restaurante, industria uşoară sau prelucrarea lemnului, după ce că aceştia au cele mai mici salarii din economie, statul exercită şi o presiune care creşte mai mult decât în cazul celor cu salarii mari.

Un efect al cotei unice?

„Când România a trecut la cota unică, salariilor mici şi foarte mici nu li se putea aplica un procent la fel de mare, de 16%, ca în cazul celorlalte, astfel că s-au aplicat unele deduceri. În timp, salariile mici au mai crescut şi tot mai mulţi angajaţi din această categorie au ieşit din zona deducerilor, astfel că per ansamblu reiese că diferenţa dintre brut şi net este tot mai mare", explică analistul economic Ilie Şerbănescu.

El arată că România are cele mai mici salarii şi, în acelaşi timp, cel mai aspru impozitate, situaţie din care am putea ieşi dacă ar scădea CAS-ul şi, prin compensaţie, ar creşte taxa pe valoarea adăugată.

„Statul ne ia tot mai mult din salarii, pentru că nu a luat la timp din altceva şi a ales să impoziteze forţa de muncă în locul supraconsumului", conchide Ilie Şerbănescu.

În perioada 2005-2009, discrepanţa dintre cele mai mici salarii şi cele mai mari a crescut continuu, de la 2.200 de lei la peste 2.700 de lei, iar în grupa cu salarii mari şi foarte mari (bănci, transporturi aeriene etc.) diferenţa dintre salariul brut şi cel net a crescut mult mai lent decât media generală. 

Tabel
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite