România, în al patrulea semestru de criză

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi măsurile haotice ale Guvernului au tras în jos principalele componente ale Produsului Intern Brut din primele şase luni ale acestui an. Doar cu industria orientată către export şi cu câteva plusuri în sectorul serviciilor, economia nu avea cum să crească. Astfel că, în România, recesiunea e în „prelungiri“.

A doua jumătate a anului 2008 a marcat, în România, intrarea în recesiunea tehnică, iar în perioadele ce au urmat contracţiile economiei au dus la o criză răspândită în aproape toate sectoarele de activitate. Acum, în prima jumătate a anului 2010, Europa marchează primele creşteri mai mult sau mai puţin timide, adică ieşirea din recesiune, dar la noi nu putem consemna decât o nouă contracţie economică - altfel spus, al patrulea semestru de criză.

Analiştii economici şi oamenii de afaceri cred că acest recul a fost provocat de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi de măsurile haotice ale Guvernului, adoptate sau doar anunţate în prima jumătate a lui 2010, dar şi de reticenţa bancherilor în a acorda credite firmelor.

Puterea de cumpărare, cauza tuturor relelor

Oamenii de afaceri, dar mai ales producătorii de bunuri de larg consum, se plâng de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei ca principal factor de ameninţare a existenţei companiilor lor. Iar ceea ce ei resimt în mod acut a început să se vadă şi în statisticile oficiale, care de regulă sunt ceva mai „depărtate" faţă de fenomenele imediate din piaţă. Mai exact, iunie a fost a 11-a lună din ultimele 24 şi a şaptea din ultimele 12 în care dinamica preţurilor a depăşit-o pe cea a veniturilor - ceea ce, în termeni statistici, se numeşte erodarea puterii de cumpărare.

Confruntându-se cu scumpiri constante, românii au avut salarii din ce în ce mai mici, şi acest fenomen se răspândeşte în toate domeniile-cheie ale economiei. Şi, deocamdată, vorbim doar de primele şase luni ale acestui an, perioadă în care TVA era încă de 19%. Ce s-a întâmplat în iulie, când TVA a crescut la 24% şi - odată cu aceasta - inflaţia, la 7,5%, se va vedea în statisticile referitoare la semestrul al doilea din acest an.

Reamintim că, de-a lungul primelor şase luni din 2010, atât sindicatele, cât şi patronatele au avertizat în repetate rânduri că scăderea puterii de cumpărare va avea un efect de domino în piaţă. Incapacitatea consumatorilor de a mai cumpăra atrage incapacitatea firmelor de a mai produce, dar la nivelul Guvernului nu s-au auzit aceste semnale de alarmă.

Statul şi-a văzut doar de propriile „afaceri"

În locul unor măsuri reale anticriză, cerute cu insistenţă de către patronate şi de organizaţiile de afaceri, Guvernul a preferat să aplice un program de austeritate, tăind salarii şi chiar locuri de muncă din propria ogradă. Apoi, observând că aceste tăieri s-ar putea să nu fie suficiente, a introdus şi unele măsuri fiscale ce vor afecta, de fapt, întregul mediu de afaceri.

Astfel că, în locul unor înlesniri sau cel puţin a unei relaxări birocratice, întreprinzătorii s-au trezit cu unele costuri în plus, lucru care a pus pe jar patronatele. În asemenea condiţii, tot mai mulţi ameninţă cu mutarea afacerilor din ţară - lucru care, din nou, nu pare să provoace îngrijorare la Palatul Victoria... Care ar fi cauzele scăderilor din primul semestru? Analistul economic Ilie Şerbănescu este convins că românii plătesc „şi încă vor mai plăti" poliţele cheltuielilor bazate pe creditele externe din perioada 2004-2009.

„Scăderea de acum vine din prăbuşirea aceloraşi sectoare care aduceau creşterea economică înaintea perioadei de criză - imobiliare, auto, electronice, electrocasnice etc. Or, pe-atunci, motorul creşterii era creditul extern, şi când acest motor a începus să nu mai funcţioneze am intrat şi noi în recesiune. De fapt, această criză ar fi lovit România oricum, cu sau fără cea internaţională", afirmă Ilie Şerbănescu. El estimează că recesiunea se va prelungi şi în semetrul al doilea din acest an şi chiar în anul 2011, pentru că „deocamdată, salariaţii de la stat abia încep să plătească, iar pensionarilor încă nu le-a venit rândul să suporte costurile crizei".

În fine, una dintre marile dezamăgiri ale primului semestru din acest an este dată de reculul din construcţii - sector care putea trage în sus întreaga economie, aşa cum a găcut-o în anii de boom. Constructorii spun, însă, că în acest domeniu nu se poate face nimic fără creditele bancare, iar piaţa creditelor este, după cum ştim cu toţii, aproape complet îngheţată.

Blocul comunitar iese din recesiune

La nivelul Uniunii Europene, doar câteva state - printre care şi România - au mai avut scădere economică în trimestrul al doilea, raportat la acelaşi trimestru din 2009. Economia UE a crescut, per ansamblu, cu 1%, acelaşi avans fiind inregistrat şi în zona euro, potrivit datelor preliminare ale Eurostat.

Din cele 18 state membre care au prezentat date pentru cel de-al doilea trimestru, doar Grecia a înregistrat o contracţie economică în perioada aprilie-iunie (-1,5%). Cele mai mari creşteri ale PIB au avut loc în Lituania (+2,9%), Germania (+2,2%) şi Estonia (+2,0%). Dintre statele membre ale UE pentru care cifrele privind PIB pe trimestrul doi sunt disponibile, numai cinci au înregistrat performanţe mai slabe decât în acelaşi trimestru din 2009. Printre acestea se numără, pe lângă România, Bulgaria (-1,5%), Grecia (-3,5%), Spania (-0,2%) şi Letonia (-3,9%).

Germania, surpriza anului

Economia Germaniei a crescut cu 2,2% în trimestrul al doilea, consemnând cel mai bun rezultat din ultimii 23 de ani. Potrivit oficialilor de la Berlin, creşterea este datorată investiţiilor şi exporturilor, iar PIB-ul ar putea avansa cu mult peste 2% în acest an, transmite Reuters.

PIB-ul Germaniei a fost totodată cu 3,7% mai mare în trimestrul al doilea al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după o expansiune anualizată de 2,1% în primele trei luni.

Industria câştigă teren doar pe pieţele externe

Toate statisticile referitoare la industrie arată creşteri pe linie în primele şase luni, dar puţini industriaşi sunt dispuşi să accepte că afacerile lor ar fi ieşit pe plus. Cei mai mulţi cred că, de fapt, statisticile se referă la producţia şi vânzările destinate exporturilor, ca şi comenzile noi - care vin mai mult de pe pieţele externe decât din cea internă.

Într-adevăr, statisticile arată că, în primul semestru, producţia industrială a crescut per ansamblu cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2009, cifrele de afaceri au avansat cu 10,9%, iar valoarea comenzilor noi a fost mai mare cu 23,9%. „Dacă am avea aceste creşteri, am face un chef mare şi ne-am îmbăta împreună cu toţi colegii din industria autohtonă!", a exclamat - în momentul publicării acestor statistici - Nicolae Popescu, vicepreşedinte al Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR-1903). El spunea că, dimpotrivă, în rândurile proprietarilor de companii industriale domneşte îngrijorarea şi că, „cel mai probabil, statisticile acelea se referă la pieţele externe, nu la cea românească".

Exportatorii au trecut hopul

Pierderile companiilor româneşti de export, înregistrate în prima parte a anului trecut, au fost recuperate în prima jumătate a anului 2010, potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Importatorilor şi Exportatorilor din România (ANEIR). Mai mult, exporturile din lunile martie şi aprilie au depăşit valoarea celor realizate în aceleaşi luni din 2009.

Ca factor stimulator pentru exporturi, reprezentanţii ANEIR au identificat politica Băncii Naţionale a României de stabilizare a cursului valutar, iar ca factor de frânare - birocraţia şi neonorarea de către stat a datoriilor către companiile exportatoare.

Creşterea comenzilor dă speranţe industriaşilor

Valoarea comenzilor noi în industrie este indicatorul care a crescut cel mai mult în primul semestru. Pe baza acestor comenzi, producţia din viitorul apropiat poate fi asigurată, iar companiile de profil îşi pot relansa capacităţile.

image
image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite