România, corigenta lumii la cinci materii

Ţara noastră se regăseşte de mai mulţi ani pe ultimele locuri în topurile mondiale privind infrastructura, politicile guvernamentale, fiscalitatea, agricultura şi piaţa muncii. Din 139 de state analizate într-un raport asupra competitivităţii globale, România se regăseşte pe poziţii mai joase de 130 la cinci indicatori esenţiali.

Consultaţi Raportul competitivităţii mondiale

Ştim prea bine cu toţii că infrastructura noastră e într-o stare avansată de degradare, că taxele şi impozitele sufocă mediul de afaceri, că agricultura se face cu mijloace rudimentare sau că Guvernul vine cu reglementări pe care nu le-a negociat cu partenerii sociali. Ceea ce nu s-a observat până acum este însă că la aceşti indicatori stăm atât de rău încât România se regăseşte pe ultimele locuri în topurile mondiale. Cel mai recent raport asupra competitivităţii globale ne plasează cu aceşti indicatori pe locuri dintre cele mai joase, respectiv peste 130 din 139.

Cel mai rău stăm la capitolul „transparenţa politicilor guvernamentale, unde ocupăm locul 137 din cele 139 de ţări analizate. Urmează, bineînţeles, calitatea infrastructurii per ansamblu (locul 136) şi calitatea drumurilor în special (locul 134). Efectele taxelor româneşti asupra mediului de afaceri sunt atât de nocive, încât ţara noastră a ajuns pe locul 131 în lume din acest punct de vedere şi, în fine, la capitolul rezervat politicilor agricole suntem pe locul 130 din 139. Alte puncte nevralgice, semnalate de experţii în economie, ar fi incapacitatea firmelor de a prelua inovaţiile create de inventatori sau de centrele de cercetare, incapacitatea firmelor de a integra studenţi încă din timpul anilor de studii (internship) şi interesul scăzut al tineretului studios pentru integrarea pe piaţa muncii. În fine, realizatorii Raportului Global asupra Competitivităţii au enumerat problemele specifice care îi împiedică pe întreprinzători să facă afaceri în România în mod lejer.

Suntem penultimii din UE

În ordine, primele cinci au fost: accesul la finanţare, insuficienta portanţă a infrastructurii, nivelul taxelor, ineficienţa birocraţiei guvernamentale, instabilitatea politică, accesul la finanţare şi corupţia. În Raportul Competitivităţii Globale, România ocupă locul 77, în scădere cu zece poziţii faţă de poziţia ocupată anul trecut. Un singur stat din Uniunea Europeană stă mai rău decât noi: Grecia. Dar şi acum, ca şi în anii trecuţi, nivelul taxelor şi ineficienţa birocratică sunt considerate cele mai mari pietre de moară pentru competitivitatea României.

Există şi alţi subindicatori care subliniază problemele majore ale României: pe lângă calitatea drumurilor şi transparenţa guvernamentală, mai stăm extrem de rău şi în ceea ce priveşte cooperarea angajator-angajat, precum şi la procesul de emigrare a creierelor din România.

La ce stăm, totuşi, mai bine? Există un indicator numit „impactul malariei asupra mediului de afaceri" şi, întrucât la noi acest impact este nul, ne regăsim pe primul loc. În rest, ţara noastră stă cel mai bine la indicatorul „mărimea pieţei (locul 44), precum şi la capitolul educaţie superioară şi training (locul 55). O poziţie mai bună există şi în domeniul absorbţiei de tehnologie. Cum s-a ajuns aici, unde şi cine a greşit încât ne situăm printre ultimele 10 ţări la indicatori atât de importanţi ai economiei? Economiştii şi reprezentanţii mediului de afaceri sunt convinşi că toţi guvernanţii din perioada postdecembristă sunt vinovaţi, aceştia dând dovadă de lipsă de viziune şi, în multe cazuri, iresponsabilitate.

„Lucrurile se mişcă extrem de lent"

„Lipsa de politici publice coerente ar fi prima cauză a decăderii", spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). În opinia lui, politicile publice ar fi trebuit să fie direcţionate pe priorităţi şi să fie finanţate corespunzător, însă de fapt „fiecare guvern nou-venit a abandonat proiectele celui anterior şi s-a apucat de propriile investiţii. Aşa se face că peste 40.000 de proiecte publice au fost abandonate şi banii publici s-au dus către nicăieri". Practic, „fiecare minister are câte o unitate proprie dedicată politicilor publice, dar dacă vă uitaţi ce au făcut aceste unităţi în ultimii ani vă cuprinde tristeţea", ne-a spus Cristian Pârvan. Când vom putea ieşi din această situaţie? „Până la urmă o să ieşim, dar lucrurile se vor mişca extrem de lent. Când se vrea, s-a demonstrat că se poate", a conchis liderul AOAR.

O altă cauză ar fi, în opinia analistului economic Ilie Şerbănescu, modul în care a intervenit capitalul străin în România. „Străinii au venit aici, au făcut ce-au vrut, au investit mai mult în comerţ decât în producţie. Iar statul este prea slab şi neputincios, practic nu mai are ce face pentru a redresa lucrurile", a conchis Ilie Şerbănescu.

"Lipsa de politici publice coerente ar fi prima cauză a decăderii."
Cristian Pârvan
secretar general AOAR

"Statul este prea slab şi neputincios, practic nu mai are ce face pentru a redresa lucrurile."
Ilie Şerbănescu
analist economic

134 este locul pe care îl ocupă România în „Top mondial 139“ privind calitatea drumurilor.

Click pe foto pentru a vedea indicatorii la care România este codaşă în lume din punct de vedere al competitivităţii

Punctele forte ale României

Capitol  poziţie în top

Impactul malariei în business    1
Incidenţa malariei    1
Taxe comerciale    4
Internet în bandă    16
Răspândirea virusului HIV    22
Rata de ocupare în învăţământul terţiar    22
Costurile terorismului în afaceri    27
Costurile generate de crime şi violenţe în afaceri    32
Calitatea sistemului de protecţie a investitorilor    33
Abonamente de telefonie mobilă    36
Datoria publică     38
Indicele pieţei interne  41   
Calitatea educaţiei pe profil ştiinţific    43
Abonamente la internet în bandă    43
Indicele pieţei externe    49

Topul piedicilor din calea oamenilor de afaceri din România

Respondenţii la sondajul World Economic Forum au enumerat problemele specifice care îi împiedică să facă afaceri în România în mod lejer. În ordine, primele cinci au fost: accesul la finanţare, insuficienta portanţă a infrastructurii, nivelul taxelor, ineficienţa birocraţiei, instabilitatea politică, accesul la finanţare şi corupţia. Alte probleme majore pentru companii sunt infrastructura inadecvată, reglementările legate de taxe şi inflaţia, urmate de rata criminalităţii şi instabilitatea politicilor guvernamentale.

Elveţia domină topul competitivităţii

În topul celor mai competitive state din lume, Elveţia şi-a menţinut poziţia de lider mondial (cu un scor de 5,7 puncte), fiind urmată de Singapore (5,63 puncte), Suedia (5,61 puncte), Finlanda (5,47 puncte) şi SUA (5,43 puncte). Pe locurile următoare se situează Germania, Olanda, Danemarca, Japonia şi Marea Britanie. În 2010 Statele Unite au fost pe locul patru, după ce în 2008 au pierdut primul loc.

Elveţia atrage investitori străini datorită legislaţiei prietenoase faţă de mediul de afaceri  Foto:Reuters

Clasamentul, publicat de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum - WEF) de peste 30 de ani, se bazează pe datele economice din 139 de ţări şi pe un studiu realizat în rândul a 15.000 de directori din sectorul afacerilor.

WEF apreciază că multe din tre dificultăţile cu care se confruntă economiile avansate, în special în statele de la periferia zonei euro, sunt strâns legate de competitivitatea modestă, care limitează creşterea productivităţii pe termen lung. Eforturile de stabilizare fiscală şi reducerea poverii datoriei trebuie prin urmare completate prin reforme care să asigure sporirea competitivităţii şi îmbunătăţirea potenţialului de creştere, pe termen mediu spre lung.

Manageri privaţi la nouă companii de stat

Guvernul şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au decis numirea unor manageri privaţi la nouă companii de stat în acest an, urmând ca lista să fie suplimentată anul viitor cu încă şase societăţi, potrivit ultimei scrisori de intenţie agreată de ambele părţi, obţinută de agenţia de ştiri Mediafax.

Primii manageri privaţi care vor lucra la companii de stat vor fi angajaţi la Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim, potrivit documentului.

Acelaşi document relevă că anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase societăţi, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz.

Scrisoarea de intenţie a fost elaborată după misiunea de evaluare a FMI desfăşurată în intervalul iulie-august şi aprobată de Guvern la jumătatea acestei luni.

Lista Guvernului nu corespunde cu cea a FMI

În urmă cu două săptămâni, surse guvernamentale au declarat că Hidroelectrica, Oltchim, Tarom şi CFR Marfă sunt companiile de stat unde atât FMI, cât şi autorităţile române au convenit să numească management privat până la acea dată, varianta finală a listei urmând să fie definitivată până la jumătatea lunii septembrie.

Ministerul Economiei ar fi propus o listă de şapte companii care vor avea management privat, respectiv Compania Naţională a Huilei, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Elcen, Hidroelectrica, Electrica Furnizare, Romaero şi Oltchim, potrivit aceloraşi surse.

Însă dintre aceste companii, doar Hidroelectrica şi Oltchim se află şi pe lista de propuneri elaborată de reprezentanţii FMI. Celelalte companii pentru care Fondul a propus management privat sunt Nuclearelectrica, Transgaz, Romarm, Romgaz şi Transelectrica, au arătat sursele.