Presiunile autorităţilor asupra băncilor nu au dat rezultate: creditele se obţin la fel de greu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu toate că oficialii europeni le-au cerut în mai multe rânduri grupurilor bancare să sprijine prin creditare companiile şi populaţia, băncile dau creditele la fel de rar şi la fel de greu. Nici măcar finanţarea uriaşă, de aproape 1.000 de miliarde de euro, acordată de Banca Centrală Europeană instituţiilor de credit comerciale, nu le-a convins pe acestea să ajute la revenirea economiei europene.

În ciuda injecţiei masive de capital realizată de Banca Centrală Europeană (BCE) în sistemul bancar european în ultimele luni pentru a ajuta instituţiile comerciale de credit să evite o criză de lichidităţi, acestea rămân la fel de reticente să acorde împrumuturi, pentru populaţie şi companii deopotrivă.

Totodată, lipsa apetitului băncilor pentru creditare arată că acestea rămân rezervate faţă de apelul autorităţilor şi ale oficialilor europeni, care le-au solicitat deseori să sprijine în acest fel revenirea economiei, mai ales că au primit numeroase consesii şi chiar sprijin financiar în timpul crizei şi nu numai.

Chiar ieri a avut loc, la Bruxelles, o întâlnire între reprezentanţii FMI, BERD şi ai altor instituţii financiare internaţionale, ai Comisiei Europene, autorităţilor de reglementare şi supraveghere din statele din Europa Centrală şi de Est şi ai grupurilor bancare cu activităţi semnificative în regiune. Aceasta a fost a doua întâlnire din acest an, din informaţiile existente până acum. Scopul este unul clar.

Chiar după prima întâlnire, toate autorităţile participante şi-au exprimat dorinţa de a încheia un nou „acord de la Viena“, precum cel încheiat la începutul anului 2009, prin care mai multe grupuri bancare s-au angajat să-şi menţină expunerea pe pieţele emergente în care aveau operaţiuni, ajutând astfel la evitarea unei crize a creditării.

Rezultatul acestei reticenţe? O criză a creditării, remarcată în special la periferia uniunii monetare precum Portugalia şi Spania, care are potenţialul de a declanşa o cascadă de avanlanşe, creşterea ratei şomajului şi o contracţie economică mai adâncă decât se estima iniţial pentru UE, notează jurnaliştii „The Wall Street Journal“.

Vina este pasată de la unii la alţii

Companiile şi oamenii de afaceri blamează băncile. Bancherii dau vina pe economia fragilă.

Strategiile băncilor sunt însă cât se poate de clare. Iau banii de la BCE în condiţii cât se poate de avantajoase. Practic, aceste împrumuturi cu scadenţa la trei ani şi cu dobândă de 1% au fost o măsură extraordinară luată de BCE tocmai pentru a sprijini sectorul bancar.

Aceste credite au o scadenţă de trei ani (cea mai lungă oferită vreodată de BCE, până la acest program cea mai mare scadenţă era de un an) şi cu o dobândă minim-record pentru BCE, de numai 1%. În medie, dobânzile cerute de investitori pentru a împrumuta grupurile bancare europene (prin cumpărare de obligaţiuni) se ridică la 4,3%, adică de peste patru ori mai mari.

Au luat 1.000 de miliarde de euro de la BCE cu dobândă de numai 1%

Programul de creditare ieftină al Băncii Centrale Europene, prin care grupurile europene obţin împrumuturi la o dobândă de numai 1% (faţă de 4,3% pe pieţele de capital), va ajuta instituţiile financiare să economisească 120 de miliarde de euro în următorii trei ani. Astfel, profiturile băncilor vor creşte cu 10%, potrivit unei analize a grupului bancar american Morgan Stanle.

Programul a cuprins două episoade de injecţii de capital. Primul, care a avut loc la începutul acestui an, a însemnat credite în valoare de 489 miliarde de euro. Al doilea, care a avut loc la începutul acestei luni, a presupus acordarea de împrumuturi în valoare de 529,5 miliarde de euro.

Spre exemplu, banca spaniolă Banca Civica a luat 9,1 miliarde de euro de la BCE prin acest program. În loc să injecteze aceşti bani în economie, prin finanţarea companiilor şi a populaţiei, instituţia preferă să cumpere obligaţiuni guvernamentale în valoare de 6 miliarde de euro, care-i vor aduce un profit mult mai mare, în contextul în care costurile de împrumut ale Madridului rămân la cote ridicate.

Efecte clare asupra economiei: mai multe falimente şi mai mulţi şomeri

„Creditarea în sectorul bancar spaniol s-a contractat mult mai abrupt faţă de media la nivelul UE“, a declarat Luis de Guindos, ministrul de Finanţe al Spaniei. În decembrie, volumul creditelor acordate de băncile spaniole era cu 3,3% mai mic faţă de aceeaşi lună din 2010. În Portugalia, scăderea este şi mai adâncă: creditarea sectorului industrial a scăzut cu 3,5% în decembrie 2011 faţă de decembrie 2010. Iar asta a început să se reflecte deja în starea economiei.

Portugalia a intrat deja într-o nouă recesiune, înregistrând două trimestre consecutive de scădere economică, spun analiştii. Numărul firmelor intrate în faliment a screscut cu 50%, ajungand la 100.000. Rata şomajului se situează la 14,8% una dintre cele mai ridicate din Europa.

În Spania, numărul falimentelor a crescut cu 12%, există aceleaşi temeri privind reintrarea în recesiune, iar rata şomajului se menţine la peste 23%, cea mai ridicată din lumea dezvoltată.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite