Disputa Moscova - Kiev vesteşte o iarnă grea
0
Riscul ca livrările de gaze ruseşti către Europa să fie din nou întrerupte în următorul sezon rece este mult mai mare decât anul trecut, când robinetul a fost închis timp de trei săptămâni. Conflictul dintre Rusia şi Ucraina se amplifică la cel mai înalt nivel. Comisia Europeană a avertizat că am putea avea o nouă criză a gazelor.
Conflictul dintre Ucraina şi Rusia pe tema gazelor nu s-a stins de tot în ianuarie, când premierii Vladimir Putin şi Iulia Timoşenko şi-au dat mâna şi au redeschis robinetele de gaze către Europa, ci a ars mocnit în toată această perioadă. În ultimele zile însă, tatonările s-au transformat în adevărate atacuri.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a acuzat Ucraina că periclitează securitatea energetică a Europei, prin încercarea de a majora tarifele de tranzit al gazelor, şi a subliniat că reluarea unor relaţii normale cu actualii lideri de la Kiev este imposibilă. În replică, preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko susţine că Rusia este vinovată pentru deteriorarea relaţiilor. Astfel că o ameliorare a situaţiei ar putea veni abia după 17 ianuarie 2010, când în Ucraina vor avea loc alegeri prezidenţiale.
Consumul scăzut ar putea salva România
Pentru europeni însă, un lucru este cert: riscul ca livrările de gaze ruseşti să fie din nou întrerupte în această iarnă este mult mai mare decât anul trecut, când, în această perioadă, relaţiile dintre cele două state nu erau atât de tensionate ca în prezent. De altfel, Comisia Europeană a avertizat statele membre încă de la începutul verii să-şi ia măsuri de precauţie.
Iarna trecută, importurile de gaze ruseşti în România au fost sistate timp de două săptămâni. Românii nu au simţit deloc acest lucru, întrucât suplimentarea producţiei interne şi gazele depozitate din timpul verii, corelate cu activitatea redusă a industriei, au suplinit gazele ruseşti.
Capacităţile de rezervă ar fi putut asigura consumul ţării timp de cel puţin două luni. Cererea de gaze ar putea scădea în această iarnă cu 20%, ceea ce ar trebui să ofere şi în aceast sezon rece siguranţa că o eventuală sistare a importurilor nu va afecta populaţia. Însă consumul depinde şi de temperaturi, astfel că o iarnă extrem de friguroasă ar putea da calculele peste cap. Faţă de alte state europene, România are avantajul unei producţii interne solide, iar importurile au o pondere mică, de până la 20%. Spre comparaţie, Bulgaria se bazează pe gazele ruseşti în proporţie de peste 90%, Cehia – 80%, Austria, Ungaria şi Polonia – 60%, iar Germania, peste 40%.
Dacă anul trecut cea mai afectată a fost Bulgaria, unde zeci de mii de locuitori au rămas în frig, prima victimă a crizei gazelor din acest sezon ar putea fi Polonia, care negociază în zadar cu Gazprom, de câteva luni, prelungirea pentru 2010 a contractelor.
Alternative doar pe hârtie
Un sfert din gazele consumate de europeni provine din Rusia, iar 80% din aceste livrări tranzitează Ucraina. Pentru a reduce dependenţa de vecinul cu care conflictele se amplifică, Rusia nu are o strategie pe termen scurt. S
ingurul proiect concret este Nord Stream, care va aduce gaze în vestul şi nordul Europei abia în 2012. Gazprom speră să alimenteze centrul şi estul Europei prin South Stream, însă acest proiect nu a depăşit nici măcar stadiul delimitării concrete a traseului. Totodată, Nabucco, proiect născut pentru a întări securitatea energetică a Europei, nu are nicio şansă de concretizare atâta vreme cât nu include nicio ţară furnizoare de gaze.
Se încarcă comentariile...
