Investiţiile în economie, menţinute fără privatizări

În 2009, în România nu vor mai avea loc achiziţii sau fuziuni de anvergură. Creşterea economică obţinută în ultimii ani în ţara noastră se datorează investiţiilor în general şi a celor străine, în special.

Expansiunea economiei de anul trecut de 7,1%, faţă de 2007 s-a bazat pe o majorare a investiţiilor cu 17,1%. Un impuls semnificativ a fost determinat de avansul sectorului de construcţii, care a atins ritmuri de creştere trimestriale ce au depăşit în unele cazuri 30%.

În acelaşi timp, investiţiile străine s-au ridicat la 9,02 miliarde de euro în 2008, mare parte din acestea fiind orientate spre sectorul de retail şi cel imobiliar. Este adevărat că nu există o relaţie directă între investiţiile străine şi creşterea economică, mai ales pe termen scurt, dar, în timp, efectele ar trebui să fie vizibile în primul rând în competitivitatea producţiei industriale.

Industria atrage investitorii străini

Scăderea abruptă a Produsului Intern Brut (PIB) din primul trimestru al acestui an, de 6,4%, nu poate fi pusă pe seama diminuării investiţiilor străine, care s-au menţinut totuşi la un nivel acceptabil. Dacă în primele patru luni din 2008, investiţiile străine urcau la 3,7 miliarde de euro, în perioada corespunzătoare din acest an, de abia au depăşit două miliarde de euro.

Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională, din investiţiile străine directe înregistrate în primele patru luni din 2009, participaţiile la capital au reprezentat 51,2%, profitul reinvestit 8,8%, iar creditele intra-grup au acoperit restul de 40%.

Diferenţa în minus, de peste 44% în perioada ianuarie – aprilie din acest an, comparativ cu 2008, se explică însă prin dispariţia sumelor provenite din privatizări. În aprilie 2008, investiţiile străine au crescut spectaculos la 1,5 miliarde de euro, însă din această sumă, 820 de milioane de euro au provenit din înregistrarea plăţii Enel pentru Electrica Muntenia Sud. Fără această privatizare, fluxurile de capital străin intrate în primele patru luni din acest an ar fi comparabile cu cele de anul trecut.

Fluxurile de capital vor fi constante

Pentru acest an se constată şi o modificare a structurii, finanţările fiind orientate spre proiecte mai mici, în special în sectorul industriei auto, al serviciilor şi al energiei regenerabile, în detrimentul sectorului bancar şi a celui imobiliar.

Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) este optimistă, anul acesta primind 17 intenţii de proiecte, ce totalizează aproape un miliard de euro, majoritatea în sectorul industrial. Criza determină companiile internaţionale să se relocheze, alegând zonele cu costuri reduse ale forţei de muncă.

Aris monitorizează în total 77 de proiecte de investiţii. Intenţiile investitorilor vizează în special domeniul energiei regenerabile, construcţii de maşini, componente auto şi sectorul prelucrării lemnului, informează vicepreşedintele Agenţiei, Claudiu Preoteasa.

Ministerul Finanţelor estimează că investiţiile se vor situa până în 2011 la un nivel mediu de 5,5 miliarde de euro anual, obiectiv ce ar putea fi atins, chiar în condiţii de criză economică şi diminuare a creşterii PIB.

Potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie, în topul celor mai mari subscrieri la capitalul social, pe prima poziţie se menţine constructorul american de maşini Ford, care a realizat în ianuarie o infuzie de capital de peste 200 de milioane de euro la uzina de la Craiova.

Pe locul doi se află firma din domeniul siderurgic TMK-Artrom, deţinută de acţionari ruşi, care a subscris, în februarie, circa 57 de milioane de euro, iar pe poziţia a treia - Bancpost, al cărei investitor majoritar, originar din Grecia, a realizat, în martie, un aport de capital de 53,6 milioane de euro.