FMI: economia creşte rapid, dar îşi revine lent

Raportul de primăvară al Fondului arată că PIB-ul României poate înregistra cel mai mare avans din UE în 2011. În acelaşi document, instituţia îşi contrazice propriile evaluări. Deşi în cifre economia românească ar depăşi-o pe cea poloneză sau turcă, explicaţiile experţilor FMI arată că ne vom reveni mult mai încet decât cele două.

Dacă ar fi reale, cifrele experţilor Fondului ar trebui să ne liniştească definitiv. Nu avem probleme cu deficitul bugetar, nici cu datoria publică, ceea ce ne-ar permite să avem un avans al Produsului Intern Brut (PIB), în 2011, de 5,1%.

Aceasta ar însemna o creştere-record în rândul statelor europene. Nici Germania nu va reuşi o asemenea performanţă, economia acestui stat înregistrând un avans „mediocru" de 1,7%. La ultimul raport, experţii de la Washington spuneau că vom creşte cu 4,7% anul viitor.

Tot FMI modifică prognoza de creştere a PIB pentru acest an, de data aceasta în jos. Adică în loc de o evoluţie de 1,3% - cât s-a convenit între Guvern şi Fond în decembrie 2010 - vom reuşi o performanţă de 0,8%.

Rectificarea experţilor este problematică în condiţiile în care bugetul pe acest an a fost construit pe o creştere de 1,3%. Ce înseamnă acest lucru? Potrivit analistului Liviu Voinea, de la Grupul de Economia Aplicată (GEA), un buget construit pe date mai bune decât arată realitatea obligă Guvernul la o rectificare negativă. Asta ar presupune nu doar reducerea bugetelor unor instituţii, ci şi creşterea veniturilor. Şi cum se poate face acest lucru? Prin majorarea taxelor şi impozitelor. „Fie vor mări baza de impozitare, fie vor majora taxele. Probabil că nu vor avea de ales şi vor creşte TVA", este de părere Voinea.

Potenţial neasumat

Analiştii intervievaţi de ziarul „Adevărul" sunt neîncrezători în evaluarea FMI şi pun datele cuprinse în raportul „World Economic Outlook" fie pe seama neatenţiei, fie pe cea a superficialităţii. Economistul Ilie Şerbănescu spune că o asemenea creştere este imposibilă. „Când spun 5,1%, cei de la FMI vorbesc despre un potenţial, dar pe care nu şi-l asumă, pentru că nu ştiu dacă va fi valorificat. Eu spun că o asemenea creştere este imposibilă în condiţiile acordului cu FMI", arată Şerbănescu.

Analistul explică, precizând că România are de restituit prea mulţi bani pentru a putea produce un asemenea avans economic. „Statul s-a împrumutat trei deficite, ca să finanţeze unul singur. Avem de dat înapoi 20 de miliarde de euro, din care abia am finanţat un deficit de vreo şapte miliarde", a mai spus economistul.

„STAT FĂRĂ PANTALONI"

În plus, Guvernul a mai luat alte 16 miliarde de euro de la bănci. „Un stat fără pantaloni ca România, cu un asemenea handicap de finanţare, nu poate face creştere de 5,1% anul viitor", mai arată Şerbănescu.

La rândul său, economistul Liviu Voinea spune că nu are prea mare încredere în prognozele de primăvară, fiindcă acestea se modifică cel mai des. „N-aş exclude ipoteza unei greşeli de tipar, sincer. Potenţialul de creştere pentru anul viitor a fost plasat de BNR la 3,2%", arată Voinea. Dar ce spune FMI mai exact? Experţii arată că unele ţări din Europa s-au confruntat cu o recesiune mult mai severă, pentru că au intrat în criză cu dezechilibre substanţiale. Printre cele mai vulnerabile economii s-au aflat cele avansate şi cele emergente, care au experimentat deficite de cont curent şi fiscale mari. Iar apoi Fondul se contrazice.

„Economiile care au trecut cu bine peste criza globală (Polonia) sau cele în care încrederea internă şi-a revenit deja după şocul iniţial (Turcia), au perspective de recuperare mai rapidă", se arată în raport. Polonia are o estimare de creştere pentru 2011 de 3,2%, iar Turcia de 3,4%. „În acelaţi timp, economiile care au întâmpinat criza cu niveluri nesustenabile ale creditului (...) şi cele cu dezechilibre ale bugetului public şi privat (Ungaria, România, statele baltice), îşi vor reveni mai încet", se mai spune în document.

Riscul unei „profeţii mincinoase"

Potrivit Alianţei Confederaţiilor Patronale, dacă încercările de reducere a cheltuielilor bugetare şi de relansare a investiţiilor nu vor reuşi, FMI se va trezi în postura de profet mincinos, pentru că nimic din afara ţării nu poate împinge ţara spre o creştere economică consistentă.