Estul strânge cureaua bugetară

Estul strânge cureaua bugetară

Pe termen scurt, reducerea cheltuielilor publice va adânci criza economică, dar va scădea vulnerabilitatea economiilor. Statele est-europene se văd obligate să reducă deficitele bugetare, pentru a adopta la timp moneda unică.

Mai citeşte şi:

Coaliţia a adoptat încă 32 de măsuri anticriză  
Fondul Monetar Internaţional va aloca României 1,4 miliarde dolari
FMI: Creditarea îşi va reveni în următoarele şase luni

Recesiunea din statele fost comuniste au obligat guvernele din regiune să se lupte pentru menţinerea deficitelor bugetare în limitele stabilite de UE, în timp ce şomajul în creştere absoarbe tot mai multe fonduri publice, iar veniturile la buget sunt în scădere accentuată.

„Presiunea asupra bugetelor se va intensifica anul viitor, când şomajul va ajunge la niveluri - record. “, a decalarat Juraj Kotian, economist la Erste Group Bank. „Creşterea automată a cheltuielilor pentru asigurările sociale va greva şi mai mult bugetul de stat şi va lăsa guvernele cu şi mai puţine posibilităţi de acordare a stimulentelor fiscale“. Totuşi, sunt semne că economia europeană se redresează.

UE dă semne de redresare economică

Cele mai importante state, Germania şi Franţa, au anunţat creşteri în trimestrul al doilea comparativ cu primul, ceea ce înseamnă redeschiderea pieţelor pentru exporturile estice. „Este de aşteptat ca scăderea economică din Europa Centrală şi de Est să încetinească în cea de-a doua jumătate a anului“, consideră Zoltan Torok, economist la Raiffeisen International Bank din Budapesta.

„Chiar şi în condiţiile în care tendinţa s-a inversat, eforturile guvernamentale se îndreaptă spre menţinerea sub control a deficitelor, aflate sub presiune ca urmare a creşterii şomajului, punând în pericol revenirea de anul viitor“, spune şi Nicolae Chidesciuc, analist-şef la ING Bank din Bucureşti. Deficitul bugetar la Slovaciei va fi de peste trei ori mai mare decât ţinta iniţială de 2,1% din PIB.

Scăderea consumului în Republica Cehă şi în Slovacia survine după ce rata şomajului a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, ca urmare a restructurării companiilor. „O să dureze până economia Slovaciei va reveni la creşterile dinaintea crizei, când înregistra unul dintre cele mai înalte ritmuri de dezvoltare din UE“, precizează Chidesciuc.

Deficitele nu pot fi reduse brusc

Ministrul Slovac de Finanţe, Jan Pociatek, a declarat recent că vrea să reducă suplimentar cheltuielile publice pentru a evita majorarea taxelor, în efortul de a aduce deficitul bugetar în limita a 3% din PIB până în 2012. „O scădere mai bruscă a deficitului poate conduce la un dezastru social“, a declarat ministrul slovac. Planul guvernului slovac îşi propune îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor pentru a coborî deficitul de la peste 6% din PIB în acest an, la 4,2% în 2011.

Guvernul Slovaciei, ca şi cel al Ungariei, trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de FMI şi UE pentru derularea în continuare a împrumuturilor de 20 milioane de euro pentru sprijinrea economiei. Ungaria a ridicat TVA la 25%, a redus pensiile şi salariile din sistemul bugetar.

Reducerea cheltuilelior publice din Ungaria şi din România „vor adânci recesiunea, dar pe termen mediu şi lung vor reduce subsanţial vulnerabilitatea ţărilor, ceea ce va creşte încrederea investitorilor şi va permite scăderea dobânzilor“, declară Radoslaw Bodys, economist la Bank of America.

Guvernul Poloniei intenţionează să economisească 2,9 miliarde de zloţi (0,96 miliarde de euro) prin reducerea angajaţilor din sectorul public în următorii patru ani pentru reducerea deficitului bugetar. Prim-ministrul Donald Tusk a declarat că micşorarea numărului de salariaţi din administraţia centrală şi a agenţiilor din subordinea guvernului va fi de minimum 10% până la sfârşitul acestui an. Economiile pentru anul viitor sunt estimate între 65 de milioane de euro şi 104 de milioane de euro, la 1,26 miliarde de zloţi în 2011 şi la aproximativ 242 de milioane de euro în 2012.

Executivul de la Varşovia a fost obligat să revizuiască ţinta pentru deficitul bugetar în luna iunie, după ce s-a văzut că deficitul se va adânci în acest an cu 50% din cauza creşterii economice mai mici decât cea prognozată. Uniunea Europeană a atenţionat guvernul polonez că deficitul bugetului de stat ar putea atinge 6,6% din PIB în acest an.

După ce a redus salarii şi cheltuieli, Bulgaria doreşte să-şi vândă participaţia la noua centrală nucleară de la Belene, pentru a reduce deficitul bugetar estimat pentru acest an la 1,25 miliarde de euro. „Sunt şanse de 80% pentru ca proiectul Belene să fie oprit“, a declarat Simeon Djankov adjunctul ministrului de Finanţe. „Statul nu mai are fonduri pentru realizarea centralei nucleare şi este foarte dificil de găsit finanţare privată din acuza crizei economice globale“, a explicat el.

China s-a redresat prima

Guvernul chinez este îngrijorat că economia ar putea creşte prea rapid în viitorul apropiat, după ieşirea din perioada de turbulenţe cauzate de criza internaţională, ceea ce ar duce la accelerarea inflaţiei. Ţinta propusă pentru acest an este o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 8%, dar care ar putea fi depăşită. Inflaţia s-a menţinut sub zero timp de şase luni consecutive, iar analiştii estimează că preţurile vor începe să crească, încet, spre finele acestui an.

Guvernul chinez a subliniat de mai multe ori că va menţine o politică fiscală stimulativă pentru a asigura revenirea economiei, după ce evoluţia PIB a stagnat la finele anului trecut. Economia a crescut cu aproape 8% în al doilea trimestru.

Ieşirea din criză va fi un proces lent

Pentru Europa Centrală şi de Est, cheia ieşirii din criză este, în primul rând, relansarea economică a Vestului. Pentru că numai astfel este posibilă reluarea fluxurilor de capital, dar mai ales a exporturilor, activitate de care multe state din Est sunt dependente (chiar dacă nu este neapărat cazul României). De exemplu, economia Ucrainei a fost grav afectată de declinul general al sectorului de construcţii, prin scăderea cererii pentru exporturile sale de oţel.

Semnalele pozitive vin din afară

Dar cu toate că Franţa şi Germania au reuşit să iasă din recesiune, redresarea economică a Estului mai are încă de aşteptat, mai ales că impactul negativ a fost mult mai grav decât se anticipa iniţial.

În Bulgaria, economia a scăzut cu 4,8% în trimestrul al doilea, comparativ cu aceeaşi perioadă, a anului trecut, în timp ce consumul intern a scăzut cu peste 6%, iar producţia industrială s-a prăbuşit cu aproape 10%.

În acelaşi timp, Produsul Intern Brut (PIB) al Cehiei a scăzut cu 4,9%, în Ungaria corecţia a fost de 7,6%, iar în România de 8,8%. În plus, economia slovacă s-a redus cu 5,3%, în intervalul aprilie-iunie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar singura care a reuşit să evite recesiunea a fost Polonia. La polul opus se află statele baltice, unde economia s-a prăbuşit cu o rată formată din două cifre (-16% în Estonia, -18% în Letonia şi peste -22% în Lituania).

Consumul redus întârzie revenirea

În ciuda statisticilor sumbre, analiştii spun că această regiune este pregătită să îşi „revină“ începând din a doua jumătate a anului. Un semn bun este şi faptul că pentru multe state est-europene scăderile din trimestrul al doilea s-au mai domolit comparativ cu primele trei luni ale anului.

Însănătoşirea deplină va fi însă un proces lent şi anevoios, în special din cauza efectelor pe care recesiunea le are deja asupra bugetelor publice. Şi asta deoarece scăderea veniturilor din taxe şi impozite a dus la adoptarea unor măsuri de austeritate care au generat înăsprirea fiscalităţii, disponibilizări şi reducerea investiţiilor publice. Iar acestea au condus deja la reducerea semnificativă a consumului intern, o altă sursă de creştere pentru aceste economii.

Ajutor de stat

Un număr de 2.150 de companii din Germania, între care Volkswagen, Porsche și Opel, au cerut sprijinul statului printr-un program guvernamental de 115 miliarde de euro, a anunţat banca de stat KfW, administratorul fondurilor.

Japonia a ieşit din recesiune

Statul asiatic a înregistrat, în trimestrul al doilea, o creştere economică de 0,9% faţă de primele trei luni ale anului. În termeni anuali, economia niponă, a doua la nivel mondial, a crescut în trimestrul al doilea cu 3,7%.

Metro se extinde în Est

Retailerul german Metro intenţionează să-şi extindă operaţiunile de pe pieţele emergente din Europa de Est şi Asia, pentru a înregistra creştere în următorii zece ani, a declarat directorul general adjunct al grupului, Thomas Unger.

Bursa din SUA deschide în scădere

Bursa americană a deschis în scădere şedinţa de tranzacţionare de luni, ca urmare a temerilor investitorilor că avansul înregistrat de pieţele de capital în ultima perioadă ar putea fi depăşit recuperarea economică.

Scade declinul producţiei în Rusia

Ritmul scăderii producţiei industriale din Rusia a încetinit la 10,8% în luna iulie, după ce banca centrală a redus de cinci ori rata dobânzii de referinţă. Pentru întregul an, declinul industriei este estimat la 8,5%.