Economia, gripată de scăderea investiţiilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Economia, gripată de scăderea investiţiilor
Economia, gripată de scăderea investiţiilor

Blocarea liniilor de creditare şi deteriorarea încrederii în evoluţia pieţei i-au determinat pe oamenii de afaceri să renunţe la planurile de dezvoltare. Produsul Intern Brut a scăzut cu 7,6% pe fondul reducerii investiţiilor şi al compactării cererii interne. Oamenii de afaceri explică de unde vin aceste scăderi.

Volumul investiţiilor în construcţii a scăzut în primul semestru cu 3,2%, iar al celor alocate pentru utilaje – cu 33,5%, arată raportul detaliat asupra evoluţiei economiei, publicat ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, cererea internă a scăzut drastic, cu aproape 15%, pe fondul reducerii consumului final al populaţiei cu 11,9%. Ce i-a determinat pe întreprinzători să reducă investiţiile? Lipsa banilor, răcirea relaţiilor cu băncile, dar şi starea de nesiguranţă indusă prin diverse reglementări ar fi principalele cauze.

Ioan Niculae, preşedintele InterAgro, ne-a declarat că firmele nu au mai cumpărat utilaje şi mijloace de transport pentru că nu au mai avut niciun sprijin din partea băncilor.

„Cu toate apelurile către Eximbank şi către Banca Naţională, nu s-a făcut nimic pentru a-i ajuta pe oamenii de afaceri. Eu nu am micşorat investiţiile, doar am încetinit puţin importul de utilaje pentru construcţia a cinci centrale electrice“, a precizat Ioan Niculae.

Chiar dacă a scăzut cererea internă, „nu am fost afectat pentru că 98% din producţia de îngrăşăminte chimice merge la export. Ministerul Agriculturii ne-a întors spatele, dovadă că 2009 este unul dintre cei mai proşti ani din punct de vedere agricol. România este una dintre ţările europene cu cea mai mare suprafaţă de terenuri agricole, dar ultima în materie de îngrăşăminte“, conchide preşedintele InterAgro.

Stare de nesiguranţă

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), afirmă că investiţiile au scăzut deoarece „oamenii de afaceri se află într-o stare de nesiguranţă, toţi au oprit investiţiile ca să vadă încotro va merge piaţa“.

Pogonaru arată că aproximativ 70% din investitorii din România sunt companii multinaţionale şi „mi-e greu să cred că nu ar putea să-şi aducă în continuare capital ca să investească - pur şi simplu aşteaptă să vadă ce se va întâmpla“.

Ca să continue extinderea afacerilor şi reluarea investiţiilor în această perioadă de criză, o companie va trebui „să observe încotro o ia sectorul în care activează, care este locul său în piaţă şi dacă are buzunarele suficient de adânci ca să poată să-şi asigure existenţa cel puţin şase luni de acum înainte. D

acă firma are lichidităţi sau o bancă pe care să se bazeze şi care să-i ofere finanţare, dacă face produse de nişă, care se caută, poate să continue expansiunea. Dacă nu, mai bine să se abţină, să suporte scăderea şi să aibă răbdare să treacă recesiunea“.

„Cererea a scăzut foarte mult. Chiar dacă băncile ar oferi credite foarte uşor, ca să investeşti, ce să faci cu banii dacă nu ai unde să vinzi marfa? Totodată, a intrat frica-n oase. Mulţi sunt speriaţi, aşteaptă să vadă ce se va întâmpla cu piaţa. Nu e bine nici aşa, să aştepţi la infinit“, spune Constantin Boromiz.

Investiţii la jumătate

„Noi, la Boromir, investim bătrâneşte, cu paşi mărunţi. Am redus la jumătate investiţiile faţă de anul trecut, dar muncim mai mult şi creăm produse noi în continuare. Nu pot să stau cu mâinile-n sân să aştept să-şi revină alţii. Din fericire, noi am finalizat, anul acesta, o serie de investiţii începute încă de acum doi-trei ani, axate în special pe lărgirea gamei şi a măririi capacităţii de producţie. Investiţiile trebuie gândite pe termen mai lung. Nu poţi să te suceşti brusc şi să şi faci faţă la un astfel de cutremur financiar“, conchide omul de afaceri.

Potrivit INS, industria şi serviciile au contribuit cu 70%, respectiv cu 5,3% la scăderea Produsului Intern Brut (PIB) din primul semestru, în timp ce aportul agriculturii şi al construcţiilor a fost mai redus, de 11,8% din total.

A crescut productivitatea în industrie

Productivitatea muncii din industrie, o măsură a eficienţei din sector, s-a îmbunătăţit în primele şapte luni cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2008, arată datele publicate de INS. Pe categorii industriale, cel mai mult a crescut productivitatea la producţia şi furnizarea de utilităţi (energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat), cu 8,2% faţă de ianuarie-iulie 2008, în timp ce productivitatea din industria prelucrătoare a urcat cu 5,5%.

În iulie, productivitatea muncii s-a îmbunătăţit semnificativ, cu 15,5% comparativ cu iulie 2008, mai ales ca urmare a avansului din industria prelucrătoare, de 16,3%. Datele anterioare prezentate de Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială a coborât în primele şapte luni cu 9,7% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, ca urmare a scăderilor importante din industria prelucrătoare, de 12%, şi din industria extractivă, cu 9,1%.

image
image

Cu toate apelurile către Eximbank şi Banca Naţională, nu s-a făcut nimic pentru investitori.

image


Ioan Niculae
preşedinte InterAgro

image
image

Oamenii de afaceri se află într-o stare de nesiguranţă, toţi au oprit investiţiile.

image


Florin Pogonaru
preşedinte AOAR

image
image

A intrat frica-n oase. Mulţi sunt speriaţi, aşteaptă să vadă ce se va întâmpla cu piaţa.

image


Constantin Boromiz
preşedinte Boromir

image
image

Exporturile Dacia au micşorat deficitul comercial al României din primul semetru al anului 2009.

image


Vergil Voineagu
preşedinte INS

Ieftiniri-record în luna august

image

Preţurile de consum s-au redus în august cu 0,19% faţă de luna precedentă, comparativ cu declinul de 0,07% din iulie, potrivit datelor raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Rata anuală a inflaţiei a coborât pentru a şasea lună consecutiv, de la 5,06% la 4,96%, nivel ce nu a mai fost atins din luna august 2007.

Deflaţia din luna august a fost determinată în principal de reducerea preţurilor la mărfurile alimentare, cu un total de 1,06% faţă de iulie. Preţurile la mărfurile alimentare au crescut uşor în august, cu 2,38% faţă de luna similară din 2008, dar au scăzut cu 0,36% comparativ cu finele anului trecut.

Legumele şi fructele, în topul reducerilor

Scăderi semnificative de preţuri au fost înregistrate de fructele şi conservele din fructe (-6,81%), în special la fructele proaspete (-12,36%) şi citrice (-1,17%), dar şi de grupa de legume (-5,9%), în principal la cartofi (-1,61%) şi la alte legume decât leguminoasele şi cartofii (-8,65%). Alte reduceri ale preţurilor de consum la mărfurile alimentare, de sub 1%, au fost înregistrate de făină, grupa de ulei, slănină şi grăsimi, lapte, brânză şi zahăr.

Preţurile la mărfurile nealimentare şi la servicii au crescut în august cu 0,34% şi, respectiv, 0,32%, comparativ cu luna iulie, în condiţiile în care nu au fost variaţii de peste 1% ale costurilor din aceste grupe, cu excepţia celor la tutun, care au avansat cu 1,34% faţă de iulie şi la apă, canal şi salubritate, care au urcat cu 1,44%.

Comparativ cu decembrie 2008, inflaţia a fost de 2,87%, în contextul în care preţurile la mărfurile nealimentare şi servicii au avansat cu 4,64% şi, respectiv, 5,44%.

August, luna deflaţiei

Dacă sunt excluse din preţurile de consum legumele, fructele, ouă, combustibilii şi produsele ale căror preţuri sunt reglementate, de exemplu medicamentele, energia electrică, gazele naturale sau transportul urban în comun, inflaţia lunară a fost de 0,08%.

Preţurile de consum au scăzut cu circa 0,3% dacă se exclud băuturile alcoolice şi tutunul, sau combustibilii, sau produsele ale căror preţuri sunt reglementate. Preţurile de consum s-au redus în iulie cu 0,07% faţă de iunie, România înregistrând astfel deflaţie pentru prima dată după august 2008.

Ne apropiem de ţinta BNR

Banca Naţională a României a fixat pentru 2009 o ţintă de inflaţie de 3,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual, şi prognozează că indicatorul se va plasa la 4,3% în luna decembrie. FMI estimează că inflaţia din acest an se va plasa la 4,3%, sub punctul central de 4,5% avut în vedere la momentul negocierii acordului stand-by, în luna martie.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite