După o aterizare dură, economia întârzie decolarea
0
Cifrele privind evoluţia economică din ultima parte a anului trecut au dat peste cap toate aşteptările ce acreditau ieşirea României din recesiune.
Ziua de vineri a adus o avalanşă de cifre negative de la Statistică. Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,5% în ultimul trimestru din 2009 faţă de cel anterior şi cu 6,6% faţă de perioada similară a lui 2008. Astfel, în 2009 declinul economic a fost de 7,2% faţă de anul anterior.
Datele transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS) au infirmat toate aşteptările analiştilor, dar şi pe ale autorităţilor, care - se dovedeşte acum - s-au grăbit în afişarea optimismului privind revenirea economiei pe plus.
Joi, de pildă, cu o zi înainte ca INS să transmită primul semnal cu privire la PIB, ministrul Economiei, Adriean Videanu, participând la un forum la Verona (Italia), prezenta „realităţile economiei româneşti" şi amintea existenţa semnalelor ieşirii României, încă din luna noiembrie 2009, din criză.
Fals! Economia nu a ieşit din recesiune. Ba mai mult, România a avut în trimestrul patru o scădere anuală a PIB de aproape trei ori mai abruptă decât media UE. Cea trimestrială, care ar fi putut semnala ieşirea tehnică din recesiune, a fost a doua ca mărime din blocul comunitar după Letonia. În acest moment, perspectivele ieşirii din criză se prelungesc până în trimestrul al treilea din 2010, în varianta cea mai pesimistă.
Partea plină a paharului
Potrivit lui Florian Libocor, economist-şef BRD, aşteptările din cursul anului 2009 - privind o posibilă contracţie economică în medie de 8,5% faţă de 2008 - fac ca ultimele date INS să nu pară atât de grave. „Aterizarea dură a avut loc în primele două trimestre, când observăm contracţii ale PIB de 4,6% în primul trimestru şi de 1,1% în trimestrul al doilea, după rezultatele extraordinare din ultimele şase luni ale anului 2008", spune Libocor.
El crede totuşi că PIB-ul va înregistra o valoare pozitivă începând abia cu trimestrul al treilea din 2010. „Cred că se poate discuta despre pregătirea insuficientă a unei decolări care, dacă ţinem seama de observaţiile FMI, va avea loc, cel mai probabil, în a doua parte a acestui an", adaugă economistul-şef al BRD.
Consultantul financiar Aurelian Dochia spune că cifrele privind evoluţia PIB în ultima parte a anului trecut au înşelat toate aşteptările. „Acum mă îngrijorează destul de mult situaţia economică în 2010. Personal, speram ca economia să treacă pe plus în primul trimestru al acestui an. Dar nu cred că se va întâmpla mai devreme de trimestrul al doilea", spune Dochia.
Statul, printre vinovaţii crizei
Nici economistul ING România Vlad Muscalu nu crede că vom ieşi din recesiune în primul trimestru al acestui an. „Economia României a aterizat dur şi se vede că industria singură nu a putut să tragă, în mod semnificativ, PIB-ul în sus", arată Muscalu. Dar ce a dus la o astfel de contracţie economică în ultima parte a anului? În lipsa datelor detaliate de la INS, analiştii se arată rezervaţi cu privire la motive.
„Prima cauză ar fi tensiunea politică ce a dus la deprecierea cursului de schimb, prin asumarea de către BNR a unei politici monetare restrictive. A doua ar fi legată de întârzierea plăţilor statului către companii. Toate acestea au pus presiune pe activitatea economică", este de părere reprezentantul ING.
La rândul său, Libocor spune că fără contribuţia industriei contracţia ar fi fost şi mai mare. „Cred că elementele ce au dus la rezultatul final de -1,5% sunt, pe de o parte, menţinerea stării de contracţie în sfera consumului şi, pe de altă parte, aportul pozitiv al industriei", arată economistul.
Piaţa internă este letargică
Industria a mers bine, dar cu toate acestea nu a reuşit să compenseze influenţele negative pe care le vom afla, în mod detaliat, abia în luna martie. Astfel, România este unul dintre cele patru state UE care au înregistrat, în decembrie, o creştere anuală a producţiei industriale. Acest indicator a avut un avans substanţial, de 6,9%, în timp ce la nivelul UE s-a marcat un declin de aproape 5%.
Raportat la noiembrie, însă, s-a produs o contracţie de 0,5%. Pe plan intern, consumul înregistrează un declin accentuat. Astfel, comerţul a scăzut cu 37,3% faţă de 2008, cea mai mare influenţă venind din partea autovehiculelor, care s-au vândut cu 44% mai puţine. Reducerea consumului se vede şi în ajustarea puternică a deficitului de cont curent. Acesta s-a redus cu 68,7% faţă de 2008, ajungând la 5,05 miliarde de euro.
„Ajustarea deficitului de cont curent se datorează, exclusiv, sectorului privat şi este foarte încurajator că investiţiile străine directe au acoperit în întregime acest deficit", spune Aurelian Dochia. Serviciile au scăzut, la rândul lor, cu 15,8% faţă de 2008, dar au crescut cu 4,8% faţă de noiembrie 2009. Avansul lunar a provenit, în principal, de la activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, de la hoteluri şi restaurante.
„Tot pe plan intern nici industria nu s-a prea mişcat. Motorul creşterii a fost industria de export, ca urmare a revenirii cererii pe plan extern. Asta ne spune cel puţin un lucru: influenţa pozitivă la evoluţia PIB a venit din afară", arată Aurelian Dochia.
Colege de suferinţă
Majoritatea statelor UE au ieşit din recesiune, chiar dacă unele dintre ele se luptă încă să rămână pe linia de plutire. România face parte din grupul nefericiţilor la acest capitol, alături de Grecia, Spania, Cipru, Letonia, Ungaria şi Bulgaria. Dintre acestea, Grecia şi Spania se confruntă cu cea mai dificilă situaţie, prima la capitolul datorie publică, iar a doua la cel privind rata şomajului - cea mai ridicată din UE.
Ce sectoare ne scot din criză
Industria rămâne principalul motor, dar în contextul creşterii exporturilor ca urmare a revigorării cererii externe. Un an agricol bun ar putea aduce o contribuţie semnificativă la PIB, aşa cum un an agricol slab ar pune povara susţinerii creşterii economice pe sectoare aflate acum în suferinţă, cum este cel al construcţiilor.
O revigorare este de aşteptat şi din partea serviciilor, cu condiţia ca şi consumul privat să nu se contracteze peste măsură. Florian Libocor spune că 2010 poate fi anul revenirii economiei, dar asta depinde mai întâi de ceea ce vom face noi, şi mai apoi de ceea ce cred alţii că vom face.
„Cred că un rol major în procesul de refacere economică îi va reveni perimetrului de politici guvernamentale din zona fiscal-bugetară şi de venituri. De altfel, acest an este un bun prilej pentru a optimiza aceste politici şi a exersa eficienţa lor, prin prisma apropierii de momentul adoptării euro", spune Libocor.
Schimbări în coşul inflaţiei
Preţurile la combustibili, tutun şi ţigări, ulei, ca şi cele din restaurante şi cafenele, vor influenţa mai mult calculul inflaţiei în acest an, faţă de 2009. În acelaşi timp, energia electrică şi termică, telecomunicaţiile şi legumele vor avea o pondere mai redusă în indicele preţurilor de consum (IPC) pe baza căruia se calculează inflaţia. Comparând ponderile utilizate în anul anterior cu cele curente, se observă o creştere a ponderii mărfurilor nealimentare, concomitent cu scăderi uşoare la alimente şi servicii.
Mărfurile nealimentare şi-au majorat ponderea în coşul inflaţiei în acest an cu 0,67 puncte procentuale, de la 44,05% în 2009 la 44,72% în 2010. Influenţe determinante au avut majorările la subcategoriile combustibili, unde ponderea a urcat cu 0,75 puncte procentuale, la 7,53%, precum şi ţigările şi tutunul şi articole de igienă, cosmetice şi medicale, unde coeficienţii au crescut cu 0,14 puncte, la 4,73%, şi, respectiv, cu 0,11 puncte, la 6,02%.
Ponderea serviciilor în IPC s-a redus cu 0,48 puncte procentuale, de la 18,37% la 17,89%. În grupa serviciilor se remarcă creşterea influenţei grupei restaurante, cafenele, cantine, cu 0,24 puncte, la 1,16%, şi a celei reprezentând îngrijirea medicală, cu 0,13 puncte, la 0,71%.
Mărfurile alimentare şi-au redus influenţa asupra IPC cu 0,19 puncte, de la 37,58% la 37,39%. Influenţa determinantă pentru scăderea influenţei mărfurilor alimentare a fost reducerea coeficientului de ponderare a subgrupei legume şi conserve de legume cu 0,42 puncte, la 3,62%. Alte scăderi semnificative ale coeficienţilor au fost înregistrate la carne (8,97%) şi zahăr (1,56%).
Afacerile, în declin pe toată linia
Comerţul cu alimente a scăzut cu aproape 5% în 2009 faţă de 2008 Foto: Lucian Muntean
Majoritatea indicatorilor sectoriali care arată evoluţiile principalelor ramuri ale economiei în anul 2009 sunt în scădere abruptă faţă de anul anterior. Cele mai drastice scăderi se regăsesc în cazul volumelor cifrelor de afaceri din comerţ, industrie, construcţii şi servicii.
Per ansamblu, afacerile din comerţul cu autovehicule au scăzut cu peste 35%, în industrie şi servicii - cu câte 14%, iar în cazul construcţiilor volumul acestora a fost mai mic cu 15%. Şi comerţul exterior a ieşit pe minus, cu reduceri atât ale exporturilor (aproape 14%), cât şi ale importurilor (peste 32%).
O astfel de contractare a cifrelor de afaceri şi, în general, a schimburilor de mărfuri a determinat scăderi în lanţ la toţi ceilalţi indicatori ai economiei româneşti. Producţia industrială a fost cu 5,5% mai mică decât în 2008, iar comenzile noi, reprezentând cererea pentru mărfurile industriale, şi-a redus valoarea, în medie, cu 18%.
Scumpirile, puţin mai temperate
Pe fondul scăderii cererii, era de aşteptat să scadă şi preţurile, însă lucrurile nu au stat aşa la toate produsele şi serviciile. Media scumpirilor - inflaţia anuală - din 2009 şi-a redus cu două puncte procentuale avansul faţă de anii anteriori, în care România avea creştere economică.
Ţigările, combustibilii, medicamentele şi serviciile de transport, la care cererea s-a menţinut constantă sau a scăzut nesemnificativ, se regăsesc şi în topul scumpirilor din anul 2009. De cealaltă parte, în topul ieftinirilor din anul trecut apar acele produse pe care românii au fost nevoiţi să şi le drămuiască, pe fondul crizei financiare, majoritatea fiind alimentele de bază.
Anul trecut, cel mai mult s-au scumpit mărfurile nealimentare, în medie cu 7,7%, iar tarifele pentru servicii au crescut cu 6,8%. Cea mai importantă influenţă a avut-o creşterea costurilor de producţie înregistrată în industrie în anii anteriori.
Dacă în 2007 costurile de producţie avansau cu 10%, iar în 2008 cu peste 20%, în 2009 creşterea preţurilor produselor finite de provenienţă industrială (nealimentare) a început să depăşească media generală a majorărilor. Fenomenul şi-a făcut apariţia la mijlocul lui 2009, pentru ca în decembrie diferenţa dintre media generală şi cea a mărfurilor nealimentare să ajungă la mai mult de trei puncte procentuale.
Vestea bună este că, tot în 2009, costurile de producţie din industrie şi-au temperat semnificativ creşterea (în lunile de vară, chiar au scăzut), astfel că în 2010 ne putem aştepta la o atenuare a scumpirilor produselor nealimentare.
Top scumpiri*
1. Ţigări +38,6%
2. Salubritate +14,9%
3. Combustibili +13,1%
4. Cărţi +9,8%
5. Transport aerian +8,4%
6. Medicamente +8,2%
7. Articole medicale +7,9%
8. Telefonie +8,4%
9. Miere +7,3%
10. Transport urban +6,7%
*În 2009 faţă de 2008
Sursa: INS
Top ieftiniri*
1. Ulei -21,3%
2. Slănină -17,9%
3. Fructe proaspete -11,4%
4. Gaze -8,6%
5. Conserve -5,6%
6. Fasole -1,9%
7. Legume -0,7%
8. Făină -0,5%
9. Morărit -0,3%
10. CFR 0,00
*În 2009 faţă de 2008
Sursa: INS
Evoluţii sectoriale*
Comerţ auto -37,3%
Servicii -15,8%
Vânzări industrie -14,4%
Comenzi industrie -18%
Comerţ cu alimente -4,5%
Comerţ nealimentare -9,6%
Costuri de producţie +4,2%
Construcţii -15,1%
Energie -16,1%
Producţia industrială -5,5
*În 2009 faţă de 2008
Sursa: INS
Se încarcă comentariile...
