Cum arată economia după un an de recesiune
0
Industria, cârligul trecerii PIB-ului pe plus în acest an, dă semne anemice de revenire, în timp ce şomajul creşte încet, dar sigur. Primul trimestru este încă unul ratat pentru creştere. „Adevărul“ a realizat o radiografie a economiei româneşti ce contrazice estimările optimiste ale guvernanţilor privind ieşirea din criză.
Ziua în care vom putea număra două trimestre consecutive de creştere economică - ce va marca, din punct de vedere tehnic, ieşirea din recesiune - pare din ce în ce mai îndepărtată. Apoi, din momentul trecerii Produsului Intern Brut (PIB) pe plus în statistică, până la efectul pozitiv resimţit de populaţie vor mai trece alte câteva trimestre.
Oamenii de afaceri, direct implicaţi în activitatea economică, sunt mai sceptici în privinţa ieşirii din criză decât analiştii. Dar niciunii, nici ceilalţi, nu văd o revenire a economiei în primul trimestru al acestui an.
Lipsă de acţiune
O altă opinie comună este că autorităţile, în ciuda propagandei agresive pe măsurile „imaginare" anticriză, nu au luat deciziile necesare pentru încurajarea sectoarelor care ar putea determina creşterea PIB. Este vorba mai ales despre construcţii, agricultură şi servicii.
Statul, în afara direcţionării celei mai mari părţi din banii publici în domenii „sugativă" - precum cheltuielile curente - nu a reuşit nici măcar să atragă banii privaţi spre infrastructură. Oamenii de afaceri spun că acest lucru putea fi făcut prin organizarea de licitaţii sau prin oferirea de facilităţi pentru cei care vor să investească în proiecte publice.
Declaraţiile guvernanţilor cu privire la revenirea economiei pe plus au fost mereu contrazise de realitate. Iar cele cu privire la concentrarea banului public către investiţii au rămas doar la nivel de intenţie.
„Eu cred că începând cu trimestrul patru al acestui an vom opri scăderea economică şi vom începe, cu trimestrul întâi al anului 2010, o uşoară creştere economică", spunea premierul Emil Boc la mijlocul lunii august a anului trecut. Doar că realitatea a arătat că România a înregistrat în ultimele trei luni din 2009 una dintre cele mai severe contracţii economice din UE faţă de trimestrul anterior, depăşind toate aşteptările, inclusiv pe cele ale majorităţii analiştilor. Doar Letonia şi Irlanda au marcat scăderi mai severe.
Resemnare
Mediul de afaceri a renunţat să mai aştepte sprijinul statului şi se bazează, acum, pe revenirea consumului în statele UE. Acesta ar urma să antreneze exporturile româneşti şi, pe cale de consecinţă, sectorul industrial. Potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Constantin Boştină, activitatea în mediul privat nu evoluează pozitiv.
„Activitatea în firmele mici şi mijlocii este în uşoară scădere. În companiile mari, chiar dacă nu se mai vorbeşte atât de agresiv despre restructurări, planurile sunt în aşteptare", spune Boştină. Acesta adaugă că cel mai garv este că statul nu-şi plăteşte datoriile faţă de antreprenori. „Până la relansarea pieţelor externe, care nu este exclus să mai aibă parte de şocuri, ar fi bine ca autorităţile să stimuleze consumul intern. Şi nu mă refer aici doar la consumul de alimente, ci mai ales la cel de materiale de construcţii şi, de ce nu, de servicii", precizează omul de afaceri.
Deşi au pierdut timp preţios în anunţarea unor proiecte mari de infrastructură, guvernanţii mai pot face câte ceva. Potrivit economistului Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, guvernul poate încă să creeze cadrul necesar pentru atragerea fondurilor private. „Nu statul trebuie să bage bani în infrastructură, dar poate măcar să-i atragă pe cei privaţi: să facă ofertele necesare, să dea drumul la licitaţii", subliniază analistul.
Semne slabe de revenire
Industria, motorul economiei româneşti din acest an, nu dă semne clare de revenire. Producţia industrială, serie brută, a crescut cu 4,3% în februarie faţă de ianuarie. Ajustată sezonier, însă, aceasta a scăzut cu 2,5%.
Un semn bun, totuşi, afacerile din industrie au înregistrat un avans de 6% în februarie faţă de luna precedentă, susţinute de cea prelucrătoare şi cea extractivă. Revenirea din criză a industriei româneşti nu va fi însă una liniară, iar sectorul va înfrunta noi scăderi în perioada următoare, avertiza Thierry Le Gall, CEO ArcelorMittal Galaţi, în urmă cu o lună, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul". „Vom continua creşterea cu suişuri şi coborâşuri, dar nu vor mai fi atinse minimele de la mijlocul anului trecut", a declarat şeful combinatului siderurgic.
Şomajul, în creştere
În ceea ce priveşte şomajul, acesta a continuat să crească în luna martie până la 8,36%, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Iar cu un şomaj în creştere şi cu salarii în scădere (-0,4% în ultimul an) este greu de crezut că nivelul consumului va reveni prea curând la cotele înregistrate înainte de intrarea în recesiune.
Vânzările din comerţul cu amănuntul au scăzut cu 0,4% în cea de-a doua lună a anului faţă de ianuarie (ajustat sezonier) şi a înregistrat o uşoară creştere în serie brută. Iar asta în ciuda faptului că rata inflaţiei a intrat pe un trend de scădere, până la 4,49% în februarie, iar analiştii estimează o continuare a acestuia. „Estimăm că inflaţia anuală a continuat să se tempereze în martie, până la 4,25%", spune Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Românii nu mai au bani să-şi achite ratele la credite
Pierderea locului de muncă, reducerea salariilor şi scăderea sau închiderea activităţii multor firme a făcut ca tot mai mulţi români şi antreprenori să ajungă în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele la credite.
Astfel, restanţele au explodat, crescând numai în ultimul an cu aproape 120%, până la 9,24 miliarde de lei (2,25 miliarde de euro). Dacă în cazul împrumuturilor în lei sumele restante au înregistrat în intervalul februarie 2009-februarie 2010 o dublare, pentru cele în valută, creşterea a fost una de 150%.
Iar asta pentru că mulţi români au fost afectaţi de scumpirea euro începută în toamna lui 2008. Astfel, numărul de restanţieri persoane fizice s-a apropiat de 700.000. În ceea ce priveşte procesul de creditare, acesta bate pasul pe loc în ciuda reducerilor succesive de dobândă. Creditul neguvernamental înregistra în februarie o scădere anuală de 3,7%.
Evoluţia indicatorilor economici
Indicator Evoluţie (%)
Afacerile din comerţ -8,10
Afacerile din industrie +3,3
Producţia industrială -0,4
Autorizaţii construcţii -39,2
Lucrările de construcţii -12,4
Turism -15,1
Rata inflaţiei +4,49
Preţurile în industrie +2,9
Câştigul salarial net -0,4
Creditul privat -3,7
Restanţele la credite +117,25
Rata şomajului +8,36
Surse: INS, BNR, ANOFM Notă: Evoluţia este în serie brută pentru februarie 2009 - februarie 2010; Rata şomajului este pentru luna martie, iar lucrările de contrucţii - pentru ianuarie.
Se încarcă comentariile...
