Cum poţi avea un produs atestat la nivel european

Cum poţi avea un produs atestat la nivel european

Obţinerea ştampilei de „produs tradiţional” costă câteva mii de euro şi durează până la un an. Un produs tradiţional recunoscut de Uniunea Europeană îţi poate creşte cifra de afaceri cu până la 20%. Însă pentru a obţine această patalama ai nevoie de bani şi răbdare.

Birocraţia şi investiţiile în retehnologizarea capacităţilor de producţie în vederea atestării produselor la nivelul Uniunii Europene sunt un obstacol în calea producătorilor români. Până în prezent avem un singur produs înscris în procesul de obţinere a protecţiei din partea UE ca marcă românească – magiunul natural de prune Topoloveni.

În comparaţie, Italia are deja 182 de produse înregistrate potrivit site-ului Comisiei Europene. Magiunul de Topoloveni este fabricat după o reţetă tradiţională din anul 1914 şi va fi primul produs românesc ce va avea indicaţie geografică protejată. Asta înseamnă că niciun alt fabricant din lume nu va avea voie să fabrice sub această denumire.

„Dosarul a fost depus la Bruxelles în martie, dar abia în septembrie a apărut pe site ca fiind în analiză”, explică Bibiana Stanciulov, proprietara fabricii Topoloveni. Pentru că a trecut doar o lună, ea spune că este prematur să estimeze cât de mult a ajutat-o prezenţa pe lista Comisiei Europene. Totuşi, afacerile nu au stat
în loc.

„Doar în septembrie am exportat 5.000 de borcane în Italia şi avem oferte pentru Franţa şi Israel”, adaugă ea. Un borcan de magiun autentic românesc costă opt lei în România.

În ceea ce priveşte costurile atestării, Stanciulov spune că au fost cheltuieli legate de modernizarea fabricii la standarde europene şi obţinerea de atestate de laborator, trei buletine în trei ani cu o valoare cuprinsă între 7.000 şi 10.000 de lei fiecare. Ea a investit, în doi ani, un milion de euro în modernizarea şi retehnologizarea fabricii.

Italienii mănâncă brânză românească

Până în aprilie anul acesta erau peste 2.074 de produse tradiţionale româneşti atestate de Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti (ONPTER).

Sunt în curs de atestare alte 13 produse româneşti tradiţionale printre care pâinea de Pecica, cârnaţii de Pleşcoi, brânza de burduf  în coajă de brad şi covrigii de Buzău. Familia Istrate produce brânză de burduf  în coajă de brad de trei generaţii şi se poate lăuda cu o stâna de 800 de oi şi 50 de vaci de lapte.

„Avem atestat de produs tradiţional românesc încă din 2007, iar în primăvară am început demersurile pentru atestare la nivel european“, arată Cecilia Istrate, soţia producătorului de brânză din zona Bran. De patru ani, familia Istrate participă la târguri internaţionale şi a avut deja clienţi din Italia, Germania şi Israel.

„Am avut un client la un târg din Italia care a luat 30 de kilograme, turiştii mai cumpără brânză, sper să vindem mai mult odată cu obţinerea certificatului”, mărturiseşte femeia.

În satul Pecica de lângă Arad, există patru astfel de producători, care s-au asociat pentru a obţine un astfel de atestat pentru celebra pită. Unul dintre cei mai vechi brutari, Valeriu Ţigu, şi-a început afacerea cu pâine pe vatră în anul 1997. A plecat la drum cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro, după ce a preluat afacerea de la cel mai vechi brutar din sat.

Atestarea dublează preţul produsului

Ţigu spune că, de când a început afacerea şi până în prezent, a investit în aceasta sa 80-100.000 de euro. Numai 15.000 de euro a băgat în brutărie, şi 20.000 de euro în magazinul din Arad. Anul trecut, cifra de afaceri a brutăriei din Pecica a fost de aproape 2,2 milioane de euro. Mai mult, de când pâinea de Pecica a căpătat notorietate, Ţigu spune că vânzările brutăriei au crescut cu 10%.

„Dacă obţinem patalamaua asta europeană, pâinea pe care o facem noi aici şi-ar putea creşte valoarea cu 50% la târgurile naţionale şi internaţionale unde vom expune produsele”, susţine Valeriu Ţigu.

„Sărăcie“ la produse tradiţionale

Dacă România se poate lăuda cu un singur produs românesc listat în baza de date a Comisiei Europene, Italia are 182, potrivit site-ului Executivului european. Printre produsele tradiţionale atestate în România se numără pâinea cu cartofi, brânza în coajă de brad, păstrăvul afumat şi cârnaţii de Pleşcoi.

Fişă de obţinere a atestării europene

Producătorii trebuie să se strângă în asociaţii şi să depună un caiet de sarcini la Oficiul Naţional de Produse Tradiţionale şi Ecologice. Instituţia asigură asistenţa tehnică în întocmirea caietului, ce va conţine numele produsului, caracteristicile lui şi metoda de producţie. Produsul trebuie să aibă o tradiţie la nivel naţional.

Proiectul este trimis spre verificare Ministerului Agriculturii şi este afişat pe site-ul instituţiei timp de două luni, perioadă în care alţi producători îl pot contesta. După ce i se acordă protecţia la nivel naţional, dosarul este trimis la Bruxelles. Uniunea Europeană are la dispoziţie un an pentru analiza dosarului.