Cârciuma de lângă drum va fi interzisă

Cârciuma de lângă drum va fi interzisă

Complexurile comerciale şi popasurile turistice nu vor mai fi construite în imediata apropiere a carosabilului, ci la cel puţin 30-50 de metri distanţă. Construcţiile care generează „trafic rutier suplimentar“, în special unităţile de alimentaţie publică, vor fi interzise, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă.

Mai citeşte şi:

• Ploieşti: Cârciuma lui Doroftei are profit pe timp de criză
• Târgul de turism  din octombrie  va promova România
• Timişoara: Agenţiile de turism din Germania scapă bănăţenii de ţepele agenţiilor româneşti

Organizaţiile de parteneriat social - sindicate şi patronate - acreditate la Ministerul Transporturilor au în dezbatere un proiect de modificare a regimului drumurilor prin care urmează să fie reglementate condiţiile de amenajare a căilor rutiere şi a spaţiilor din imediata apropiere a acestora.

Unul dintre cele mai controversate capitole ale proiectului, pe care „Adevărul“ îl prezintă acum în exclusivitate, prevede interzicerea amplasării oricăror „construcţii care generează un trafic rutier suplimentar“ la o anumită distanţă faţă de carosabil.

În cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, această distanţă nu va fi mai mică de 50 de metri de la marginea îmbrăcămintei asfaltice, iar în cazul celorlalte categorii de drumuri – 30 de metri faţă de acelaşi reper.

În categoria construcţiilor care generează trafic suplimentar se înscriu, potrivit proiectului citat, „obiective în care se desfăşoară activităţi de prestări servicii de către unităţi productive, complexe comerciale, depozite en-gross, unităţi tip show-room, obiective turistice sau parcări, refugii, platforme carosabile, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare“.

Nu vom mai avea ambuteiaje?

Amplasarea unităţii la distanţe de 50 de metri sau, după caz, de 30 de metri faţă de carosabil presupune, desigur, şi o investiţie suplimentară din partea dezvoltatorului: construcţia unui drum de acces pentru viitorii clienţi. Investiţia este necesară pentru că obiectivul urmărit de iniţiatorul actului normativ este acela de a nu mai avea maşini oprite pe marginea carosabilului în locurile în care, acum, avem complexuri comerciale direct lângă drum.

Zone precum cele de pe Dealul Negru (între Piteşti şi Râmnicu Vâlcea) sau de pe Valea Prahovei sunt deja celebre pentru ambuteiajele care se produc adesea din cauza maşinilor oprite la limita carosabilului. De cealaltă parte însă, comercianţii spun că amplasarea la o anumită depărtare faţă de artera rutieră îi va costa foarte mult.

Drumul de acces costă minimum 1.000 de lei/mp

Investiţia minimă pentru realizarea unui drum de acces în lungime de 50 de metri este de 50.000 de lei, potrivit constructorilor de drumuri. În funcţie de specificul terenului, de distanţa faţă de zona din care se aduc materialele de construcţie şi de trăinicia lucrării, pot apărea şi lucrări de 500.000 de lei.

Constructorii spun că, pentru 50 de metri lungime, un drum trebuie să aibă o lăţime minimă de şase metri. Terenul este elementul care influenţează cel mai mult costul final al lucrărilor de acest tip, precizează constructorii de drumuri.

Nu cred că ne-am mai apuca de construit dacă ar fi să o luăm de la zero cu noile reglementări. Ar fi foarte scump.

Anca Ban
şef complex Darina,
Târgu Mureş

Ideea căii de acces înspre popas mi se pare foarte bună deoarece ar ajuta la fluidizarea traficului.

Ovidiu Vişea
manager popas Fântâniţa Haiducului, Sibiu

Dacă nu e proprietatea mea, să plătească lucrările suplimentare cel care deţine drumul, şi, dacă terenul este al meu, sunt de acord să investesc.

Petre Vârvorea
proprietar popasul Cişmea, Hârşova

Comercianţii sunt derutaţi

Traficul rutier din zonele în care comerţul se face imediat lângă carosabil este adesea gâtuit  Foto: Lucian Muntean

Patronii şi proprietarii de unităţi comerciale aflate aproape de carosabil sunt surprinşi de apariţia proiectului Ministerului Transporturilor. Părerile lor oscilează între acordul şi dezacordul faţă de viitoarele norme.

Cluj. „Ne încurcă legile“

„Probabil că m-aş apuca încă o dată de această investiţie. Nu de alta, dar asta îmi place să fac: să construiesc. Din păcate, legile de la noi din ţară nu fac decât să ne încurce“ , spune Michael Lutsch, proprietarul popasului Lutsch 2000, aflat lângă Sebeş, pe drumul care leagă Sibiul de Arad.

„Nu cred că ne-am mai apuca de construit dacă ar fi să o luăm de la zero cu noile reglementări. Ar fi foarte scump. Numai drumul de acces ne-ar costa câteva miliarde de lei vechi“, consideră Anca Ban, şeful complexului Darina, aflat la ieşirea din Târgu Mureş spre Cluj-Napoca.

Constanţa. Proprietarii cer explicaţii

„Dacă nu e proprietatea mea, să plătească lucrările suplimentare cel care deţine drumul, şi dacă terenul este al meu, sunt de acord să investesc. Eu chiar am lăsat 1-2 metri refugiu pentru maşini“, spune Petre Vârvorea, proprietarul popasului Cişmea de pe DN2A, Constanţa-Hârşova.

El însă nu găseşte explicaţia pentru această regulă a celor 50 de metri distanţă decât în cazul existenţei unor probleme de mediu.

Dolj. „o normă spre binele clienţilor“

Pe Drumul European 70, la 13 kilometri de Craiova, se găseşte un popas patronat de omul de afaceri Mitică Dumitrescu. El spune că, în cazul în care ar avea bani să investească într-un alt popas, cu siguranţă ar respecta normele legii, pentru că acestea sunt în favoarea clienţilor.

„Localul a fost construit acum 40 de ani. Vă daţi seama că atunci nici nu se pomenea de aşa ceva. E normal să fie la 50 de metri de şosea, pentru siguranţa clienţilor şi a maşinilor acestora. Iar calea aceea de acces aş face-o, pentru că astfel se facilitează intrarea în parcare“, ne-a declarat Mitică Dumitrescu. La câteva sute de metri de local se află un alt popas, Carul din Stele. Acesta este construit la aproximativ 50 de metri de stradă, iar calea de acces în parcare este delimitată prin marcaje rutiere.

„L-am construit la distanţă de stradă pentru că aveam de gând să fac parcare în faţă. De asemenea, am pus şi marcaje dus-întors, ca să fie facilă intrarea în parcare. Cu siguranţă că dacă aş mai construi altă pensiune aş proceda la fel. E spre binele clienţilor şi în interesul nostru. Vizavi construiesc o parcare cu cale de acces, pentru că nu îmi ajunge parcarea din faţa restaurantului“, ne-a declarat omul de afaceri Gabi Ghincea.

Sibiu. Costuri prea mari pentru calea de acces

„Ideea căii de acces înspre popas mi se pare foarte bună deoarece ar ajuta la fluidizarea traficului, mai ales în zonele aglomerate. Cheltuielile pentru construirea acestor căi însă, care cred că sunt destul de costisitoare, consider că ar trebui suportate de către Consiliul Judeţean sau municipalitate, deoarece lor le aparţine terenul“, a spus Ovidiu Vişea, managerul popasului Fântâniţa Haiducului, care se află pe DN 1, la ieşire din Sibiu, către Braşov.

Braşov. „La ce bun o distanţă aşa mare?“

Popasul Căprioara este situat pe DN11, în zona localităţii Prejmer, iar prima clădire a complexului se află la o distanţă de 30 de metri de drumul naţional. „Acest proiect mi se pare aberant, mai ales să impui cuiva să ridice un popas sau o pensiune fix la o distanţă de 50 de metri faţă de drumul naţional. În ceea ce priveşte calea de acces, aceasta ar fi o investiţie destul de mare, dar, dacă nu o faci tu ca proprietar, nu vine nimeni să o construiască“, a precizat patronul Popasului Căprioara, Bogdan Gheorghe.
Ploieşti.

Popasul trebuie văzut din drum

Proprietarii popasurilor din Prahova spun că nu ar putea respecta regula amplasării unităţilor la o distanţă de 50 de metri de drumul naţional. „Localul nostru este deschis în 1998 şi camerele sunt la o distanţă de 50 de metri, însă restaurantul este la o distanţă mai mică. Nu cred că ne-ar avantaja să fie amplasat mai departe. Foarte mulţi clienţi se opresc la noi să mănânce pentru că văd din drum că este restaurant“, explică Mariana Boldiszar, administratorul popasului Boldizar Mara din Cheia, situat pe DN1A.

Care-i logica?

Proprietarii de popasuri construite pe marginea drumurilor naţionale nu înţeleg logica prin care acestea să fie ridicate la 50 de metri distanţă. Ei se gândesc că, cel mai probabil, la baza proiectului de lege se află un studiu.