Bugetul României este făcut după prognoze SF

Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) cu privire la evoluţia economiei oscilează în funcţie de ciclul electoral şi sunt paralele cu realitatea. Datele CNP sunt cele pe care se fundamentează bugetul de stat, iar „ajustările" pe indicatorii esenţiali depăşesc chiar şi şase puncte procentuale în numai trei luni.

La 27 martie 2009, ministrul de Finanţe, Ghorghe Pogea, spunea că Guvernul va înfiinţa un Consiliu Fiscal pentru elaborarea de prog­noze macroeconomice şi va limita rectificările bugetare. Declaraţia venea în contextul semnării acordului de împrumut cu FMI. De alt­fel, în memorandumul tehnic de înţelegere dintre România şi Fond, de la 24 aprilie, se specifică în mod clar implementarea legii responsabilităţii fiscale.

Potrivit oficialilor din Finanţe, aceasta este aproape gata şi, teoretic, ar trebui să prevadă şi „crearea unui consiliu fiscal care să furnizeze o cercetare atentă şi independentă la nivel de experţi", după cum se arată în documentul FMI. În acest moment, bugetul statului este realizat în funcţie de estimările Comisiei de Prognoză, instituţie aflată în subordinea Guvernului.

Rectificările bugetare repetate sunt şi efectul unei prognoze nerealiste, iar România a avut chiar şi patru astfel de rectificări într-un an. Mai mult, la doar o lună de la aprobarea bugetului de stat pe 2009 s-a produs şi prima rectificare, iar în vară s-a mai făcut una.

Globul de cristal

Potrivit experţilor, ajustările de prognoze în decursul unui an sunt normale, atât timp cât acestea sunt marginale. „Nimeni nu are un glob de cristal. Ajustarea prognozelor este un lucru firesc", spune managing partner la Macroanalitica, Laurian Lungu. Dar analizând evoluţia unui indicator esenţial în stabilirea bugetului - cum ar fi Produsul Intern Brut (PIB) - revizuirile de prognoză nu au voie să depăşească unul sau două puncte procentuale, şi asta în situaţii excepţionale cum ar fi criza economică. „Atunci când ajustările depăşesc două-trei puncte procentuale, mai ales în cazul unui indicator important cum este PIB-ul, există o problemă", precizează Lungu.

La 27 martie 2008, CNP estima o creştere a PIB în 2009 de 6,1%. În toamnă (20 octombrie 2008), cu aproximativ o lună înaintea alegerilor parlamentare, prognoza se ajustează uşor, cu 0,1 puncte procentuale, astfel că estimarea de creştere a PIB în 2009 este de 6%. Urmează o nouă prognoză la mai puţin de trei luni distanţă - 19 ianuarie 2009. De data aceasta, ajustarea este abruptă, de 3,5%. Astfel, CNP vede o creştere economică de doar 2,5% în 2009.

Şi estimările privind PIB-ul pe 2008 au un parcurs interesant. În primăvara lui 2008, CNP estima o creştere economică pentru întreg anul de 6,5%. În octombrie 2008, instituţia a revizuit puternic pozitiv prognoza, la 9,1%, pentru ca în ianuarie 2009 aceasta să cadă, din nou, la 7,9%. Creşterea economică oficială pe 2008 a fost de 7,1%.

Efect întârziat

La începutul anului 2009, statele UE încep să intre, pe rând, în recesiune. Tot în această perioadă încep tatonările pentru împrumutul de la FMI. Ca un semn de ancorare în realitate, după trei luni şi după vizita Fondului, Prognoza mai face o „ajustare" a PIB pentru anul în curs, care depăşeşte de data aceasta şase puncte procentuale. De la creştere economică de 2,5% în ianuarie, CNP vede, în aprilie, o evoluţie negativă a PIB, în 2009, de - 4%. La ultima prognoză de toamnă (5 noiembrie 2009), instituţia mai operează o modificare: PIB-ul va scădea, în acest an, cu -7,7%.

Surprinzător sau nu, săptămâna trecută, preşedintele CNP, Ion Ghizdeanu, declara că nu exclude o evoluţie economică pozitivă sau apropiată de zero nici în ultimul trimestru din 2009. În privinţa anului următor, acesta spunea că PIB-ul ar putea ajunge la 1%-2%. Asta în condiţiile în care prognoza oficială de toamnă estima o evoluţie economică în 2010 de 0,5%. La 19 mai, autorităţile spuneau că rectificarea bugetară a fost făcută luând în calcul „cel mai pesimist scenariu", adică cel de scădere a PIB la -4%. Pragul s-a dovedit a fi chiar optimist, având în vedere ultimele cifre care avansează o scădere de 7,7%.

Ajustări chiar şi de 39%

Pe indicatorii macroeconomici au existat ajustări chiar şi de 39 de puncte procentuale. Exporturile în 2009 se estimau, în primăvara lui 2008, a creşte cu 17,1%, iar, în toamna lui 2009, prognoza indică o scădere a exporturilor în acest an cu 22,4%.