Banca Mondială: Adoptarea reformelor este o "provocare politică" în România

Doar 3,1% din totalul angajaţilor români câştigă, lunar, peste 4.200 de lei

Dificultatea realizării reformelor în România provine atât din faptul că ele afectează practic pe toată lumea, cât şi din lipsa unei majorităţi absolute pe care să se bazeze Executivul, ceea ce face, pe de o parte, să crească timpul necesar pentru adoptarea reformelor, iar pe de alta, procesul de legiferare în sine devine "o provocare politică", a declarat, pentru Agerpres, economistul şef al Biroului Băncii Mondiale de la Bucur

FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială sprijină guvernul în "identificarea şi aplicarea reformelor necesare", dar nu toţi politicienii înţeleg cât de importante sunt măsurile respective, a explicat Cătălin Păuna.

În privinţa Legii pensiilor expertul Băncii Mondiale consideră că "măsurile pe termen scurt sunt foarte importante pentru România pentru a aduce deficitul sub control şi pentru a scădea costul refinanţării acestuia de pe pieţele de capital. Dar necesităţile pe termen mediu şi lung trebuie, de asemenea, să fie luate în consideraţie. Măsurile pentru transformarea sistemului de pensii într-unul sustenabil ar fi trebuit să fi fost luate mai devreme, atât în ceea ce priveşte cheltuielile, cât şi managementul deficitului. Noua reglementare permite stoparea treptată a deficitului şi chiar inversarea tendinţei care s-a manifestat până acum".

Implicaţiile legii adoptate recent se răsfrâng nu numai asupra fondului de pensii şi asupra pensionarilor, "ci şi asupra celorlalte capitole ale cheltuielilor guvernamentale, deci efectele influenţează toate categoriile sociale", a spus Cătălin Păuna.

El a subliniat că "în contextul în care se fac auzite plângeri că nu există destule fonduri pentru educaţie, sănătate şi altele, este limpede că acestor sectoare trebuie să li se aloce finanţările necesare. Acum, legea pensiilor anulează unele dintre privilegiile acordate anterior într-un mod care a contribuit la slăbirea sistemului şi la nesustenabilitatea acestuia. Dacă deficitul ar fi continuat să crească, aceasta ar fi însemnat reduceri ale cheltuielilor de dezvoltare, pentru subvenţionarea consumului. Deficitul va trebui să fie acoperit de undeva, iar acum este subvenţionat de la bugetul de stat. Întotdeauna există un cost alternativ".

Pentru a se asigura resursele financiare la bugetul de stat, "nu este necesar să fie crescute impozitele, ci să fie îmbunătăţită colectarea. Banca Mondială colaborează cu Guvernul României pentru creşterea veniturilor bugetare", a spus economistul şef al Biroului BM la Bucureşti. El atras atenţia că dezvoltarea României depinde şi de capacitatea autorităţilor de a-i atrage pe investitori.

"Perspectivele României de creştere economică sunt bune, deşi nu sunt dintre cele mai bune din regiune. Există semne că România ar ieşi din criză. Totuşi, este important să fie învăţate câteva lecţii, odată ce România va reuşi să iasă din criză. Va fi necesar să fie îmbunătăţită performanţa, în special în domeniul administraţiei, după cum va fi important ca România să înţeleagă că ţările se află în competiţie pentru atragerea investitorilor. Unele sectoare, printre care energia şi transporturile, au nevoie de o finanţare mai substanţială decât cea care poate fi asigurată de la bugetul public, deci au nevoie de investiţii din alte surse. În acest sens, este important să fie îmbunătăţite condiţiile pieţei, să fie obţinuţi bani pentru finanţarea cheltuielilor publice, dar este important să fie atraşi investitorii particulari". a mai spus Cătălin Păuna.

Reamintim că, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg, directorul Biroului BM la Bucureşti, Francois Rantrua, a anunţat că România ar putea primi, în luna ianuarie 2011, o tranşă de 360 milioane de euro de la Banca Mondială.

După ce a fost amânată deja de trei ori, aceasta ar fi cea de a doua tranşă din acordul de împrumut în valoare de un miliard de euro, convenit de România cu Banca Mondială în 2009. Ultima tranşă, de 340 milioane de euro, va fi plătită în funcţie de progresele realizate la legea salarizării, a spus atunci Francois Rantrua.