Am ajuns lideri regionali la atractivitatea investiţională

Jumătate din companiile care se gândesc să investească în Europa de Sud-Est preferă amplasarea în România. Pentru România, investiţiile vorbesc: proiectele deja realizate atrag altele

Jumătate din companiile care se gândesc să investească în Europa de Sud-Est preferă amplasarea în România.

Pentru România, investiţiile vorbesc: proiectele deja realizate atrag altele noi. Dar lupta pentru investitori cere noi strategii. Turcii, ca şi bulgarii, sunt mai buni la marketing. Din urmă vine Serbia, unde realitatea din teren începe să fie mai bună decât imaginea.

"Care sunt, în termeni generali, ţările cele mai atractive din Europa de Sud-Est pentru stabilirea afacerilor?" La această întrebare adresată de compania de consultanţă Ernst&Young unui număr de 216 directori executivi din întreaga lume, ceva mai mult de jumătate din repondenţi (mai exact 52%) au pus pe primul loc România. Diferenţa nu este mare faţă de următoarea calasată (Turcia, cu 50% din preferinţe), dar arată că România începe să se bucure de notorietate în rândul decidenţilor din lumea afacerilor.

Potrivit studiului, ne-am clasat pe primul loc la jumătate din criteriile studiului şi în top 3 la 15 din cele 18 criterii. Suntem cel mai bine plasaţi în regiune la capitolul costurile forţei de muncă, creşterea productivităţii şi forţa de muncă calificată.

Cercetarea arată că România a obţinut această imagine prin proiectele reale derulate aici. Strategia a dat rezultate, dar trebuie îmbunătăţită. Ne "luptăm" în zonă cu ţări care au o imagine peste nivelul realităţii, precum Bulgaria, Turcia, Grecia. Iar Turcia rămâne un veteran al investiţiilor străine în zonă şi atrage în continuare cele mai mari sume - 15 miliarde de euro în investiţii directe, anul trecut, mai mult decât dublu faţă de România. Nici Bulgaria nu stă rău, cu un marketing bun atrăgând 6,1 miliarde de euro.

Sunt şi ţări cu o imagine mai slabă, dar cu rezultate reale semnificative, precum Serbia. Ţara vecină, parcă inexistentă până acum pe harta investiţiilor, vine tare din urmă: cu cea mai mare dinamică a numărului de proiecte de investiţii străine (63, în creştere cu 174%) care au atras 3,5 miliarde de euro anul trecut, jumătate din banii intraţi în România.

Un lider fragil

Dacă s-ar extinde baza de comparaţie, am vedea că, din punctul de vedere al locurilor de muncă nou-create prin investiţiile străine, România se află în urma Rusiei, Poloniei sau Cehiei, după cum observă Fabrice Reynaud, senior manager al filialei Ernst&Young din Paris.

De altfel, investiţiile străine de la noi s-au îndreptat în ultimii patru ani tot mai mult către activităţile terţiare, care includ sedii, centre de servicii, call centeruri, unităţi de cercetare şi dezvoltare, precum şi activităţi de vânzări şi de marketing. Aceste segmente au avut anul trecut o pondere de 44% în totalul investiţiilor străine directe realizate în România. Restul a revenit activităţilor industriale.

Infrastructura şi costul forţei de muncă - puncte vulnerabile

Chiar şi această orientare arată că poziţia de lider regional de acum este destul de fragilă. Investitorii vor urmări în primul rând ca ţara să aibă o infrastructură adecvată, bine dezvoltată, un punct în care, după cum arată şi acest studiu, suntem încă descoperiţi.

De asemenea, nu trebuie uitat că nu ne mai putem baza prea mult pe actualul aliat - costurile mici cu forţa de muncă. Iar semnalele transmise în afară au efecte imprevizibile. "Cel puţin percepută din Franţa, greva de la Dacia a fost un semnal puternic către comunitatea de afaceri de aici. La fel s-a întâmplat şi anii trecuţi, din cauza altor proiecte", notează Reynaud.