În afacerile imobiliare suntem mai tari ca bulgarii

Un plasament imobiliar în România, ca şi în Bulgaria, în ultimele luni ale anului 2006, trebuie făcut ţinând cont de perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Sigur este că România

Un plasament imobiliar în România, ca şi în Bulgaria, în ultimele luni ale anului 2006, trebuie făcut ţinând cont de perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Sigur este că România este deja "integrată" în privinţa preţurilor de pe piaţa imobiliară, comparabile cu cele din ţări membre ale UE. Cum ţara noastră respectă evoluţiile pieţelor imobiliare din ţările care au intrat în UE, specialiştii estimează şi la noi o revenire la normal, după o perioadă de efervescenţă continuă a preţurilor.
Comparaţiile între performanţele economice ale României şi Bulgariei sunt frecvente, dată fiind aderarea la UE în acelaşi timp a celor două ţări, dar şi a poziţionării geografice asemănătoare în comparaţie cu Occidentul. Un studiu realizat de către compania Eurisko mizează pe potenţialul mult mai mare al Bucureştiului, comparativ cu Sofia.

Bucureştiul surclasează net Sofia
"Toate segmentele pieţei imobiliare sunt mult mai dezvoltate la noi - începând cu spaţiile de birouri, unde
stocul
total al Sofiei este de patru ori mai mic decât cel al capitalei noastre şi, surprinzător, rata de neocupare este cu 10% mai mare", potrivit specialiştilor de la Eurisko. Stocul clădirilor pentru birouri din Bucureşti însumează anul acesta în jur de 750.000 mp, în timp ce la Sofia - 145.000 mp. O dinamică mai bună are Bucureştiul şi în privinţa spaţiilor comerciale care, potrivit Eurisko, se ridică la nivelul de 250.000 mp, faţă de 111.000 mp, în cazul Sofiei. "Doar spaţiile industriale sunt comparabile, dacă ne raportăm la anul trecut, însă estimările pentru anul acesta nu se anunţă prea mari pentru Sofia", sunt de părere specialiştii de la Eurisko. Astfel, dacă anul trecut, stocul de hale şi depozite din Bucureşti depăşea cu 75.000 mp nivelul de la Sofia, diferenţa a crescut până la 180.000 mp, în 2006. În plus, România a beneficiat anul trecut de un nivel al investiţiilor străine directe de trei ori mai mare decât vecina din sud. Pentru anul acesta, se aşteaptă ca diferenţa să crească în favoarea României, estimările pentru ţara noastră situându-se în jurul a peste 6,7 miliarde de euro.

Ce ne învaţă "lecţia letoniană"
Chiar înainte de aderare, preţurile de pe piaţa imobiliară din capitala Letoniei, Riga, săriseră în aer, cu accente în centrul vechi al oraşului, unde locuinţele ajunseseră să coste dublu, în timp ce, în restul oraşului, preţurile avansaseră cu 50%. Panica a fost principala cauză a acestei explozii de preţuri, mulţi preferând să cumpere de teamă că nu o vor mai putea face după integrare. "După momentul aderării, preţurile s-au stabilizat sau au înregistrat mici scăderi, în toate ţările care au intrat în UE", ne-a declarat Liviu Ureche, Certified International Property Specialist. Un apartament într-un complex rezidenţial modern din Bucureşti se vinde astăzi cu 850-1.500 euro/mp într-o zonă semicentrală, pe când în centru şi zona de nord preţurile urcă până la 2.500 euro/mp. În mod asemănător, cele mai mari preţuri în Riga sunt pentru apartamentele noi din centrul istoric, cu un nivel mediu de 4.500 euro/mp, potrivit unui studiu realizat de către agenţia imobiliară letoniană Latio. Metrul pătrat într-un bloc "comunist" din Bucureşti costă în medie 1.100 euro, valoare comparabilă cu cea înregistrată la Riga. Cert este că locuinţele din blocurile vechi au înregistrat cea mai mare scădere pe pieţele imobiliare ale ţărilor intrate în UE, explică analiştii. "Cu cât se va exagera mai mult în perioada preaderare pe segmentul apartamentelor vechi, cu atât căderea va fi mai bruscă într-o perioadă scurtă de timp. Acesta este singurul segment al pieţei imobiliare româneşti cu un nivel exagerat al preţurilor", a conchis Liviu Ureche.