Zborul low-cost va fi mai scump

Mutarea de pe Aeroportul Băneasa pe „Henri Coandă“ Otopeni a companiilor cu bilete ieftine va creşte costurile de operare. Scumpirea biletelor de avion la companiile low-cost ar putea fi de cel puţin 9 euro (4,5 euro la dus şi tot atât la întors) şi va interveni în următorii doi ani.

EXCLUSIV "Super ofertă" la Blue Air: plăteşti un bilet dus-întors, iar compania aeriană îţi oferă numai dus

Wizz Air: „Transporturile aeriene din România nu sunt în criză”

Aeroportul „Henri Coandă“, la fel ca Heathrow

Ministerul Transporturilor a lansat ieri o strategie de dezvoltare a companiei care administrează aeroporturile bucureştene. Din acest document reiese că Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) se va transforma, până în 2012-2013, într-unul rezervat zborurilor business şi VIP.  Asta înseamnă că traficul low-cost se va muta pe Aeroportul Henri Coandă (Otopeni), iar companiile aeriene cu acest profil vor avea cheltuieli mai mari şi vor majora preţul biletelor.

Prezentă ieri la lansarea strategiei amintite, ministrul Anca Boagiu a spus că preţul unui bilet low-cost nu ar trebui să fie majorat cu mai mult de 4,5 euro în urma mutării curselor pe Aeroportul Otopeni. Intenţia eliminării zborurilor comerciale pe Băneasa şi transformarea aeroportului într-o unitate dedicată curselor business şi VIP a mai fost anunţată de autorităţi încă de acum câţiva ani, dar până în prezent nu a fost pusă în aplicare. Acum, însă, autorităţile dau un semnal ferm de aplicare a strategiei aeroportuare.

Aeroport pentru avioanele private

Potrivit strategiei lansate ieri, în vara anului viitor va fi finalizată reorganizarea interioară a Aeroportului Băneasa, valoarea investiţiei fiind de un milion de euro. Majoritatea curselor vor fi cu aeronave de capacitate redusă, respectiv opt-zece locuri, şi minimum 80% din numărul pasagerilor vor fi de categoria Business. De asemenea, vor exista terminale dedicate pentru aviaţie generală, dar şi pentru VIP şi aeronavele private.Cât despre Aeroportul Otopeni, strategia prevede ca acesta să devină un centru logistic (hub) regional şi să-şi dubleze suprafaţa până în 2030.