Vrem investitori, dar nu avem o strategie energetică

În timp ce mari companii europene se retrag din proiectele energetice româneşti, autorităţile spun că acest sector continuă să atragă trei sferturi din investiţiile străine din România. Ministerul Economiei recunoaşte că înfiinţarea celor doi giganţi energetici este incertă şi că nu are încă o altă strategie de dezvoltare a producţiei de electricitate.

Citiţi şi: De ce ne abandonează investitorii din energie

În urmă cu aproape două săptămâni, o decizie a zguduit piaţa de energie din România. Trei giganţi europeni - RWE, GDF Suez şi Iberdrola - au renunţat la cel mai mare proiect de investiţii din România, construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Ei au argumentat că proiectul nu oferă predictibilitate pe piaţa energetică nesigură din România.

Ce spune Ministerul Economiei despre această situaţie?

„Când se retrag trei companii dintr-un astfel de proiect strategic, nimeni nu este fericit, ci din contră. Dar acesta rămâne un proiect prioritar pentru România şi ministerul va face tot posibilul să continuăm într-un ritm cât mai accelerat, ţinând cont bineînţeles de realităţile economice", a declarat secretarul de stat Karoly Borbely, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul".

Potrivit acestuia, mai multe companii din Statele Unite, China, Franţa şi Germania şi-au manifestat deja interesul să participe atât la proiectul reactoarelor nucleare, cât şi la un alt proiect major pentru România - hidrocentrala de la Tarniţa. Aceasta va necesita un miliard de euro şi va fi realizată tot după modelul de la Cernavodă, în parteneriat cu investitorii străini.

Discuţii cu noi companii

„Sunt deja discuţii cu noi companii interesate de proiectul nuclear. Nu putem face publice deocamdată numele companiilor, pentru că avem o clauză de confidenţialitate, dar interesul este mare, iar pe piaţă nu sunt foarte multe proiecte de construcţie de centrale nucleare", a afirmat el, menţionând că printre cei interesaţi nu se numără companii din Rusia.

Borbely a adăugat că piaţa energetică locală continuă să fie atractivă pentru străini. „75% din investitorii care se interesează de posibilităţi în România ţintesc sectorul energetic, în special în zona eoliană, solară şi hidro", a punctat el.

Nemţii de la RWE au menţionat, printre motivele retragerii, şi faptul că proiectul reactoarelor are o întârziere de doi ani. În replică, Borbely a precizat că statul nu are ce să-şi reproşeze la acest capitol. „Din punctul nostru de vedere s-a făcut tot posibilul să ducem la bun sfârşit acest proiect. Întârzierea nu se datorează statului. Aceste companii au participat la fiecare şedinţă a Consiliului de Administraţie", a mai spus el, arătând că decizia celor trei a fost surprinzătoare.

Companiile vor majorări de tarife

Totodată, oficialii GDF Suez au arătat că, pe lângă incertitudinile economice, piaţa energetică din România este caracterizată şi de lipsa predictibilităţii în domeniul reglementărilor. La această afirmaţie, Borbely a răspuns că Autoritatea de Reglementare în Energie preia directivele europene şi este independentă de minister.

„Toate companiile din energie şi cele din petrol şi gaze sunt supărate că agenţia de reglementare nu le dă voie să mărească preţurile. Pe ei asta îi doare. Dar noi nu avem cum să intervenim", a explicat oficialul ministerial.

Mai mult, companiile europene s-au plâns de incertitudinea care a pus stăpânire pe piaţa energetică din România. Cel mai bun exemplu în acest sens este intenţia pe care Guvernul o are de peste doi ani, de a regrupa producătorii de energie în două companii, Electra şi Hidroenergetica.

Borbely este primul oficial care recunoaşte că înfiinţarea acestora a devenit incertă, pentru că mai multe acţiuni în justiţie au blocat proiectul: „Subiectul celor două companii este unul delicat. Avem semne de întrebare despre ceea ce se va întâmpla în continuare, asta trebuie să o recunoaştem. Acum suntem în stadiul de analiză a ceea ce vom face şi în perioada următoare cu siguranţă vom afla care va fi finalitatea".

El a precizat că Guvernul nu poate face nimic pentru a contracara procesele care au blocat înfiinţarea celor două companii. Întrebat care este planul B, oficialul a arătat că deocamdată nu s-a discutat nimic legat de acest subiect.

Bani europeni pentru AGRI

Borbely a participat săptămâna trecută la o întâlnire informală cu comisarul european pentru Energie şi acţionarii proiectului Nabucco. Executivul european şi-a reafirmat sprijinul puternic pentru realizarea acestei conducte şi, totodată, a dat semnale că e de acord să finanţeze proiectul AGRI, prin care gazele lichefiate vor fi aduse din Azerbaidjan în Europa, prin România.

Peste un miliard de euro din listări

Ministerul Economiei estimează că va atrage peste un miliard de euro din listările la bursă pe care şi le-a planificat în sectorul energetic: 9,8% din Petrom şi 15% din Romgaz, Transelectrica şi Transgaz, a mai spus Karoly Borbely.

El a dat asigurări că, în cazul acţiunilor Petrom, listarea va fi finalizată în maximum trei-patru luni, după discuţii cu OMV, acţionarul majoritar, care are drept de preempţiune. „Au fost 10 bănci interesate să intermedieze listarea. În două săptămâni vom finaliza caietul de sarcini", a arătat secretarul de stat.

Privatizarea celor 15% din acţiunile Romgaz va fi fără îndoială cel mai important eveniment bursier, după listarea Fondului Proprietatea. „Un IPO (ofertă publică iniţială - n.r.) durează de regulă 10-12 luni, dar deja avem un feed-back foarte important. A fost o avalanşă, un interes foarte mare. Romgaz e cea mai atractivă, apoi Petrom", a completat Borbely.

4 miliarde de euro va necesita investiţia pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.