Chinezii iau cu asalt sectorul energetic românesc

Mai multe companii de stat din China vor să investească în domeniul producţiei de energie din România, în proiecte de peste şase miliarde de euro. Chinezii se vor implica în proiecte nucleare, în construcţia de noi hidrocentrale şi termocentrale, precum şi în modernizarea minelor de cărbune.

În perioada 2006-2008, pe piaţa energetică locală aproape că nu exista trimestru în care o mare companie europeană să nu anunţe participarea într-un proiect uriaş în parteneriat cu statul sau iniţierea unuia nou, fie că era vorba de construcţia de termocentrale, de proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sau de hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti.

Însă, din 2008 şi până în prezent, aceste proiecte au bătut pasul pe loc şi majoritatea investitorilor europeni s-au retras. Acest lucru a lăsat loc companiilor din China, atrase de mari proiecte în Uniunea Europeană şi încurajate de caracterul emergent al pieţei din România, unde estimările arată că, în următorii 20 de ani, consumul de energie va creşte cu peste 50%.

Parteneriate  public-private

Astfel, la finele lunii ianuarie, chiar în perioada în care patru dintre cei şase investitori europeni îşi anunţau retragerea de la Cernavodă, compania chineză de stat State Grid Corporation of China vizita Bucureştiul, manifestându-şi interesul pentru proiectul nuclear, estimat la cel puţin patru miliarde de euro.

„Statul român deţine acum, prin Nuclearelectrica, 85% din acţiunile EnergoNuclear, compania de proiect pentru reactoarele 3 şi 4.  Vrem să atragem alţi investitori privaţi, iar participaţia statului să scadă la 40%", a declarat ieri Dragoş Popescu, directorul general al EnergoNuclear.

Un alt proiect uriaş, cel al hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, în valoare de 1,3 miliarde de euro, a atras din nou peste 10 companii care vor să investească alături de Hidroelectrica, a precizat Bogdan Cojoc, director de dezvoltare al producătorului de energie hidro. Hidroelectrica vrea să păstreze 51% din acest proiect.

Atât oficialul EnergoNuclear, cât şi cel al Hidroelectrica au refuzat să nominalizeze companiile interesate, precizând că nu au fost încă definitivate criteriile de selecţie. Însă, din informaţiile deţinute de „Adevărul", printre noii potenţiali investitori se numără companii din China, Franţa, Germania şi Statele Unite.

Reactoarele 3 şi 4 vor fi finalizate în 2019, când va intra în funcţiune şi hidrocentrala de la Tarniţa. Aceasta va avea rolul de a echilibra sistemul energetic, producând electricitate ziua şi consumând surplusul din timpul nopţii.

Chinezii, ultima şansă pentru termocentrala Doiceşti

Mai mult, chinezii nu ocolesc nici domeniul extracţiei de cărbune şi al producţiei de energie în termocentrale. China Huadian Engineering Co. Ltd. şi Termoelectrica au semnat luna trecută un memorandum pentru înfiinţarea unei companii mixte care va construi două grupuri noi la termocentrala Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, proiect de 700 de milioane de euro.

„Chinezii vor să modernizeze şi minele de lignit din zonă, de unde se aprovizionează centrala", a arătat Ştefan Aramă, şeful departamentului de privatizări din Termoelectrica. Compania chineză va fi acţionarul majoritar, iar Termoelectrica va participa cu activele existente.

Aramă a subliniat că şi alte companii pot fi incluse în proiect, dacă îşi vor manifesta ulterior interesul. Au mai fost interesaţi de acest parteneriat şi ruşii de la Mechel, dar au renunţat din cauza crizei, iar compania chineză este momentan singura care doreşte să investească inclusiv de minele de cărbune. Aceasta este ultima şansă pentru supravieţuirea centralei de la Doiceşti, întrucât grupurile existente acolo se vor închide până în 2015, din lipsa oricăror investiţiii de mediu.

De asemenea, State Grid Corporation of China vrea să preia şi 15% din Transelectrica şi să investească în modernizarea şi extinderea reţelei de transport al energiei.

Companii din Japonia şi Malaysia vor în AGRI

Asiaticii nu sunt interesaţi doar de sectorul electricităţii din ţara noastră, ci şi de noul proiect AGRI, prin care gazele lichefiate azere vor fi aduse în Europa prin Georgia şi România.

Printre companiile care vor să se alăture acestui proiect se numără gigantul Tokyo Gas, norvegienii de la Statoil (care deţin 25% din uriaşul zăcământ de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan), nemţii de la RWE, o companie de profil din Malaysia şi mai multe companii care extrag gaze din zona caspică.