Verde pentru centrul Renault de la Titu

Ieri, francezii au dat banii pentru concesionarea terenului Proiectul centrului tehnologic Renault de la Titu s-a apropiat ieri de punctul în care poate fi considerat o certitudine. Grupul

Ieri, francezii au dat banii pentru concesionarea terenului

Proiectul centrului tehnologic Renault de la Titu s-a apropiat ieri de punctul în care poate fi considerat o certitudine. Grupul francez a deplasat la Târgovişte trei firme afiliate pentru a participa la licitaţia de concesiune a terenului fostei unităţi militare Boteni-Titu. A plusat chiar cu 2.500 de euro la redevenţa anuală (preţ de adjudecare 123.000 de euro).

Dacă ar mai fi aşteptat, probabil că licitaţia nu s-ar mai fi ţinut "în famile". Un dezvoltator imobiliar din "Isle of Man" începuse să miroasă afacerea.

Dawnay Day Corporate Finance este competitorul surpriză care s-a anunţat săptămâna trecută la Consiliul Judeţean pentru a participa la licitaţia Titu-Boteni. "Ar fi vrut o amânare de 10 zile a datei licitaţiei, dar le-am spus că nu se mai poate: deja s-a anunţat organizarera licitaţiei", spune Gheorghe Ana, preşedintele Consiliului Judeţean. Dawnay Day este un grup specializat în investiţii imobiliare, înregistrat în paradisul fiscal "Insula Bărbatului", care, potrivit datelor de pe site-ul de internet, gestionează active de trei miliarde de euro. Grupul are chiar o divizie specializată în investiţii în Europa Centrală şi de Est, numit Carpathian.

Planul de rezervă - Turcia şi India

Intrat în licitaţie, grupul nu s-ar fi uitat probabil la preţ, acceptând şi obligaţia din caietul de sarcini, de construire a unui hangar la Otopeni (cerinţă a Armatei, pentru a-şi delocaliza unitatea de elicoptere de la Boteni). Un competitor cu "disponibilităţi" ar fi încurcat serios planurile Renault. Iar în ultima lună, francezii au arătat că sunt foarte atenţi la "detalii" financiare. Practic, formula concesionării a venit după trei licitaţii eşuate, organizate pentru vânzarea terenului de 260 ha, în care Renault, prin afiliaţii săi, refuza preţurile de pornire (mai întâi 29,1 milioane lei, apoi 27,6 şi, în final, 21,8 milioane).

"Să spunem că formula la care s-a ajuns este satisfăcătoare pentru noi", spune Pierre Loison, directorul general al Renault Technologie Roumanie. RTR este câştigătorul licitaţiei, în faţa "competitorilor" Automobile Dacia, care a avut o ofertă de 122.000 de euro, şi Centrul de de Studii pentru Autoturisme, din Colibaşi, cu 121.000). Sumele par derizorii, dar directorul Loison spune că, în afara României, Renault mai lua în calcul amplasarea centrului în Turcia şi India. Evident, România a fost prima opţiune. Altfel nu ne-am fi aflat aici".

De principiu, decizia începerii
proiectului la Titu este luată.Pe 12 aprilie, este programat ca preşedintele Renault, Carlos Ghosn, să dea aprobarea finală. Până atunci, "mai sunt de rezolvat câteva puncte", spune directorul RTR.

Memoradum despre dezvoltarea regiunii

Mai întâi este vorba de evoluţia clauzei de plată, pentru că, potrivit caietului de sarcini, "redevenţa poate evolua". Apoi, sunt câteva probleme juridice, precum situaţia terenului după sfârşitul perioadei de concesiune (de 49 de ani). După memorandumul încheiat cu guvernul, săptămâna trecută, investitorul francez urmează să încheie şi un memorandum cu autorităţile locale din Dâmboviţa.

De la Bucureşti, francezii au primit asigurări că drumul naţional Bucureşti-Piteşti va fi lărgit la două benzi pe sens pe segmentul Bâldana - Titu (segmentul Bucureşti - Bâldana este deja modernizat), că se va moderniza drumul de racord cu autostrada (A1) şi că, în general, toate ajutoarele de stat permise vor fi acordate la intensitate maximă.

De la Târgovişte, investitorul vrea asigurări că are utilităţi până la marginea terenului, că nu există probleme de mediu "ascunse", că sunt facilităţi pentru tratarea apelor uzate, dar şi că nu vor fi probleme legate de autorizaţiile de construcţii sau de activitatea încontinuu, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte. "După ce vom realiza pista de încercare, practic automobilele vor fi testate după formula "merg până când se strică", explică directorul Pierre Loison. De asemenea, autorităţile locale trebuie să se angajeze că vor dezvolta regiunea. "Trebuie luat în considerare că la Titu vor veni peste 3.000 de oameni cu familiile lor, deci au nevoie de case, şcoli, spaţii comerciale etc. Nu ştiu cum e aici, dar în Franţa se cheamă dezoltarea planului de urbanism".

Dar, până să vadă realizate toate promisiunile, francezii aşteaptă un răspuns rapid de la români - e chiar necesar să construiască hangarul de la Otopeni?

Chiar dacă răspunsul nu pare să fie decisiv, în sensul că nu va da înapoi proiectul, e de aşteptat ca Bucureştiul să "înţeleagă" că o asemenea condiţie va perturba planul de investiţii în centrul de la Titu. De altfel, se pare că autorităţile locale s-au angajat să depună diligenţe pentru ca investitorul să nu fie împovărat suplimentar.

Bornele proiectului

- 2008 - demarează etapa de construcţie

- 2009-2010 - finalizarea clădirilor, a pistei de încercare, aducerea echipamentelor de testare; transferul la Titu a celor 2.000 de ingineri pregătiţi între timp la Centrul de design din Bucureşti (unde deja au început recrutările). În total, centrul de la Titu va avea peste 3.000 de angajaţi (inclusiv personal logistic, de la departamentele achiziţii şi calculaţie preţ automobil). Din aceştia, circa trei la sută vor fi expaţi francezi (faţă de opt la sută, la începutul proiectului).

- 2012 - investiţia totală va ajunge la 450 de milioane de euro.