Vara, creşterea salarială se contractă

Acordarea de prime, inclusiv a celor de vacanţă şi negocierile salariale au săltat puţin nivelul salariului mediu Creşterea salariului mediu net în luna iulie a fost, conform calculelor

Acordarea de prime, inclusiv a celor de vacanţă şi negocierile salariale au săltat puţin nivelul salariului mediu

Creşterea salariului mediu net în luna iulie a fost, conform calculelor Institutului Naţional de Statistică (INS), de 2,7% faţă de luna precedentă, ajungând la 1.308 lei.

Cele mai mari salarii revin angajaţilor din transporturile aeriene, cu o medie netă de 3.214 lei, urmaţi la mică distanţă de salariaţii din intermedieri financiare, cu venituri medii nete salariale de 3.164 lei.

La polul opus se plasează angajaţii din industria prelucrătoare a lemnului, cu excepţia mobilei, care au câştigat în medie luna trecută 732 lei, iar lucrătorii din hoteluri şi din restaurante se plasează imediat sub ei, cu salarii de 746 lei.

Salariul mediu net din administraţia publică a fost luna trecută de 2.292 lei, înregistrând o creştere de 7,6% comparativ cu luna precedentă.

Productivitatea, surclasată de salarii

Cele mai mari creşteri salariale faţă de luna anterioară, între 11% şi 18%, s-au înregistrat în industria mijloacelor de transport rutier, în fabricarea produselor din tutun, în activităţi de asigurări ale caselor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) şi în industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari.

Câştigul salarial real corectat cu valoarea indicelui preţurilor de consum a fost de 2%, faţă de luna iunie din acest an. Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal a crescut cu 25,8%. În termeni reali, creşterea a fost de 15,4% din cauza erodării veniturilor de către efectele inflaţioniste.

Majorările salariale efectuate încă din cursul anului trecut au depăşit câştigurile determinate de evoluţia productivităţii muncii, lucru deseori subliniat de reprezentanţii băncii centrale.

"Corelaţia între salarii şi productivitatea muncii s-a rupt în 2007 şi a rămas ruptă. Am subliniat, de asemenea, faptul că în prezent anticipaţiile inflaţioniste sunt la un nivel ridicat", afirmă Lucian Croitoru, consilier BNR.

Scumpirea energiei şi statistica

Productivitate muncii în industrie a crescut în 2007 cu 17,8%, mai puţin decât majorările salariale. Cele mai recente date comunciate de INS arată o creştere cu 9,3% a productivităţii muncii pe primul semestru din acest an, datorată majorării productivităţii din industria prelucrătoare (+10,3%) şi din energia electrică şi termică, gaze şi apă (+9,5%). O bună parte din aceste sporuri au fost influenţate de scumpirile materiilor energetice, nu de creşterea spectaculoasă a randamentelor din aceste ramuri industriale.

Pe celelalte ramuri ale economiei naţionale este deosebit de dificil de estimat productivitatea muncii, mai ales în ramurile neproductive, ceea ce, corelat cu majorarea numărului de angajaţi, nu poate decât să înăsprească criticile BNR la adresa politicii economice a guvernului. Pericolul este ca sporurile reale ale veniturilor să fie rapid erodate de inflaţie, ceea ce ar conduce la pierderea câştigurilor de până acum.