Vânează Deutsche Bank clienţi din România?

Gheorghe Piperea, avocatul care reprezintă mai multe grupuri de clienţi nemulţumiţi ai băncilor de pe piaţa locală, susţine că gigantul bancar german şi-a arătat intenţia de a refinanţa creditele acestora. Intenţia de a refinanţa împrumuturile clienţilor din România este infirmată de reprezentanţii Deutsche Bank. Piperea invocă clauza de confidenţialitate.

Cei peste 15.000 de clienţi care au deschis sau urmează să deschidă procese naţionale colective împotriva băncilor din România, pe fondul clauzelor abuzive din contractele de credit, caută, în paralel, să-şi refinanţeze împrumuturile la costuri mai avantajoase. Şi nu duc lipsă de oferte. Cel puţin aşa susţin liderii grupurilor de clienţi şi avocaţii care îi susţin în instanţă. Mai mult, chiar giganţi bancari din Europa, precum Deutsche Bank, şi-au arătat intenţia să le ofere finanţări mai ieftine.

„Am primit scrisori de intenţie pentru refinanţarea împrumuturilor clienţilor pe care îi reprezint de la două bănci de afară - Deutsche Bank şi Bank of Cyprus. Deutsche Bank se pare că vrea să intre în România în acest fel. Le-am răspuns celor de la Deutsche Bank, le-am cerut detalii, să vină să ne întâlnim, dar nu am primit răspuns şi au trecut de atunci două săptămâni", a declarat pentru „Adevărul" Gheorghe Piperea, avocatul care reprezintă în instanţă mai multe grupuri de clienţi nemulţumiţi. El a adăugat că refinanţarea la o bancă din străinătate este o soluţie având în vedere că, în Germania, costul creditelor ipotecare este de 2-3%. De altfel, liderul unui grup de clienţi a afirmat că a primit oferte de finanţare din străinătate prin intermediul unui broker de credite local, fără a da însă nume.

Deutsche Bank infirmă

Contactaţi de „Adevărul", reprezentanţii gigantului bancar german au infirmat afirmaţiile avocatului Piperea. „Din cât îmi este mie cunoscut, informaţia este eronată. Deutsche Bank nu este în contact cu respectivele grupuri şi nu a făcut oferte de refinanţare", a declarat Radu Zaciu, directorul biroului de la Bucureşti al Deutsche Bank. De asemenea, Christoph Blumenthal, purtător de cuvânt al Deutsche Bank, susţine că banca nu a avut niciun fel de contact cu vreun potenţial client - persoană fizică - din România şi că informaţiile nu sunt corecte. „Deutsche Bank nu este implicată în niciun fel în refinanţarea clienţilor nemulţumiţi din România", a declarat Blumenthal. Întrebat care ar putea fi geneza acestor informaţii care circulă în piaţă privind implicarea Deutsche Bank, el a spus că o cauză ar putea fi exercitarea unei presiuni asupra băncilor incriminate de clienţi.

În replică, avocatul Gheorghe Piperea a declarat că nu vrea să intre în contradictoriu cu reprezentanţii Deutsche Bank şi că nu poate oferi mai multe detalii. „Nu vă mai dau alte informaţii. În scrisoarea de intenţie scrie foarte clar că există clauze de confidenţialitate pentru că este vorba de concurenţă neloială. Dacă mă contrazic, să fie sănătoşi", a spus Piperea.

Şi Adrian Paraschiv, unul dintre liderii clienţilor nemulţumiţi, declara în toamna anului trecut că o bancă mare din străinătate este interesată să intre pe piaţa locală printr-o instituţie financiară nebancară şi a făcut o ofertă de refinanţare la o dobândă anuală efectivă de 2-3%.Nici reprezentanţii Bank of Cyprus nu au confirmat faptul că şi-au arătat intenţia de a refinanţa creditele grupurilor de clienţi ai băncilor. Piperea a precizat ulterior că discuţiile privind posibilitatea de refinanţare le-a avut cu reprezentanţii băncii de pe piaţa locală, şi nu cu cei ai băncii-mamă din Cipru. „În ceea ce priveşte Bank of Cyprus, am avut discuţii cu reprezentanţii din România", a spus avocatul. „Bank of Cyprus nu poate confirma afirmaţia conform căreia ar avea intenţia de a refinanţa «la pachet» sute sau chiar mii de contracte de credit pentru aceste grupuri", au precizat reprezentanţii băncii.

Peste 15.000 de clienţi nemulţumiţi

Peste 15.000 de clienţi nemulţumiţi ai băncilor din România au format mai multe grupuri pe internet, în cadrul cărora discută despre problemele pe care le întâmpină în relaţia cu băncile şi pun la cale strategii pentru declanşarea unor procese colective naţionale. Aceştia au declanşat deja procese colective naţionale împotriva a două bănci, în care sunt implicate mii de persoane. Grupurile de clienţi ale BCR şi Volksbank au avut deja termen în procesul privind suspendarea ratelor, dar nu au obţinut un răspuns favorabil din partea judecătorilor. În următoarele două luni, cele două grupuri vor începe şi procesele pe fond. În prezent, există grupuri pentru clienţii BCR, Bancpost, Raiffeisen Bank, BRD, ING Bank, Alpha Bank, RBS, OTP Bank, Banca Transilvania, Banca Românească şi Credit Europe Bank.

Oferte speciale pentru „clienţi speciali"

Clienţii nemulţumiţi au primit oferte de refinanţare şi de la băncile de pe piaţa locală. „Deşi băncile susţin sus şi tare că ofertele sunt individuale, sunt bănci care mi-au spus că sunt dispuse să refinanţeze credite luate la pachet. Vorbim de pachete de sute, chiar mii de contracte", a spus Piperea, care a adăugat că ofertele au venit de la trei instituţii de credit, una mare, din top 10, şi două de talie mică-mijlocie.

Băncile propun ajustarea costului

Având în vedere că Ordonanţa 50 limitează comisionul de rambursare anticipată atât pentru creditele noi, cât şi pentru cele vechi, refinanţarea a devenit o tendinţă pe piaţa bancară, în contextul în care creditarea bate pasul pe loc. Pentru a nu-şi pierde clienţii, unele bănci au venit cu oferte atractive, fie de refinanţare, fie de ajustare a costului pentru împrumutul în derulare. Este şi cazul BCR, care a oferit unora dintre membrii grupurilor de clienţi nemulţumiţi facilitatea de ajustare a costului. Astfel, rata lunară a scăzut chiar la jumătate. „Orice client poate beneficia de reduceri ale ratei lunare, sau chiar să se refinanţeze la nivelul ofertelor curente, în funcţie de situaţia actuală a veniturilor, a valorii garanţiilor şi alte criterii de calificare", explică reprezentanţii BCR. Ei precizează însă că nu pot beneficia toţi clienţii de aceleaşi reduceri, tocmai pentru că riscul şi garanţiile prezentate diferă foarte mult de la client la client.