VIDEO Valeriu Lazăr, vicepremierul Republicii Moldova, despre migraţia afacerilor: „Avem o avalanşă de firme româneşti“

Şeful portofoliului Economiei din Republica Moldova spune că cel mai mare avantaj al ţării este gradul de subdezvoltare. El a reprezentat, săptămâna trecută, echipa Executivului de la Chişinău în vizita pe care preşedintele interimar, Marian Lupu, a avut-o la Bucureşti. Într-un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul“, Valeriu Lazăr a punctat densitatea relocărilor unor afaceri din România în statul vecin, în ultimii d

Cosmina Croitoru: Care este scopul vizitei la Bucureşti?

Valeriu Lazăr: Pe scurt, consolidarea cadrului de relaţii bilaterale. Relaţia strict politică a ocupat cea mai mare parte din discuţii. Dar eu mă voi referi mai mult la partea practică, în care am discutat agenda pentru acest an, care este extrem de plină. Fiindcă suntem fix la un an de la delegaţia anterioară similară, am avut întâlniri cu oamenii de afaceri şi am trecut în revistă ceea ce am realizat în ultimul an. Am constatat cu satisfacţie că, în linii mari, am realizat o bună parte dintre proiecte.

C.C: Care sunt punctele esenţiale din agendă, strict pe zona economică?

V.L.: Am avansat destul de mult pe partea de energie cu câteva proiecte, chiar dacă nu suntem încă în faza operaţională. Este vorba despre o linie de interconexiune pe energie electrică, Bălţi-Suceava, unde finalizăm acum studiul de fezabilitate. Este un proiect trilateral, Ucraina-România-Republica Moldova, şi ne va conecta la sistemul energetic european prin intermediul României. Apoi gazoductul Ungheni-Iaşi va fi, de fapt, prima conexiune alternativă pentru Moldova la cea pe care o avem deja cu partea estică. Am avansat şi aici, iar cu câteva luni în urmă Comisia Europeană a luat decizia de a cofinanţa acest proiect. Din valoarea totală de aproximativ 20 de milioane de euro, şapte milioane vor fi alocate sub formă de grant de Comisie. Acum suntem în faza de elaborare a studiului de fezabilitate şi deja am început discuţiile cu ceilalţi finanţatori: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

"Noi acum am reluat privatizările, fiindcă în Republica Moldova mulţi ani a fost blocat acest instrument.''

C.C.: Care sunt oportunităţile de afaceri în Republica Moldova?

V.L.: Oportunităţi ar fi multe. Poate cea mai mare oportunitate ar fi aceea că suntem încă subdezvoltaţi, dar avem un potenţial de creştere. Republica Moldova abia acum intră în faza unor mari proiecte de infrastructură, cu finanţări internaţionale - inclusiv de la BEI şi BERD. De exemplu, anul acesta avem deschise patru şantiere doar pe partea de drumuri şi este o oportunitate pentru societăţile româneşti care şi-au dezvoltat deja această capacitate. Mai avem avantajul de a fi un soi de interfaţă pe axa Est-Vest. Suntem, de fapt, unica ţară din regiune care beneficiază de acces comercial fără taxe pe piaţa UE - acum fiind acoperiţi de sistemul de preferinţe autonome, ceea ce înseamnă că aproape integral produsele de origine moldovenească au acces pe piaţa UE, fără taxe -, dar suntem unicii care avem un regim similar şi pe partea estică, fiind parte în acordul Comunităţii Statelor Independente (CSI). Acum finalizăm un alt acord de comerţ liber multilateral, pe partea estică, şi este iarăşi o oportunitate. Vă dau câteva exemple de abordare. Foarte multe companii româneşti care vor să intre pe partea estică angajează moldovenii sau folosesc partea Moldovei ca o filieră firească. Şi invers. Companiile din Est - ucrainene, ruseşti - într-un fel ne cooptează şi pe noi pentru a realiza proiecte în România. Această amplasare geografică este un mare avantaj şi înţelegem bine psihologia de business şi a celor din Est, şi a celor din Vest. Noi acum am reluat privatizările, fiindcă în Republica Moldova mulţi ani a fost blocat acest instrument, care acum este oportunitate de afaceri. Avem foarte multe active. Domeniul energetic este cvasiintegral de stat, la fel infrastructura şi utilităţile. Acum lansăm parteneriatele public-private, am schimbat legislaţia şi ne-am inspirat şi din alte state recent aderate la UE, inclusiv România. Ne-am inspirat din experienţa bună a României pe partea de parcuri industriale, oferim şi stimulente celor care vor să facă acest gen de proiecte.

C.C.: Ce facilităţi fiscale oferiţi?

V.L.: În acest an avem zero impozitare pentru profitul reinvestit. Din 2012 vom reintroduce impozitul pe profit, în limitele a 10% - 12%. Oricum, vom fi competitivi în regiune din această perspectivă. La fel, pentru aporturile la capitalul statutar avem scutiri la taxele vamale şi TVA, dacă este vorba despre aporturi materiale, cum ar fi echipamente. La investiţiile capitale restituim TVA, dacă se fac aporturile respective. Un alt avantaj este costul forţei de muncă. Din acest punct de vedere, în regiune suntem net superiori. Sigur, ne dorim şi noi să crească salariile, dar într-un orizont de timp de cinci-zece ani vom fi în continuare competitivi, la fel şi la costurile operaţionale. Avem multinaţionale care şi-au relocat, iniţial în România, producţia, după care au adus-o la noi. Aş aduce exemplul grupului german Draexlmaier - care aproape că este o investiţie românească -, care au avut cinci unităţi de producţie aici şi deja şi-au deschis două unităţi în Moldova. E un exemplu clasic. Ei au creat deja vreo 3.000 de locuri de muncă, iar anul ăsta vor lansa o nouă platformă industrială, cu peste 1.000 de locuri de muncă. Sigur că treptat îmi doresc să pierdem acest avantaj, dar va mai dura, fiindcă şi nivelul de viaţă este altul.

C.C.: Ce alte avantaje competitive i-ar rămâne Moldovei, odată ce acesta va dispărea?

V.L.: Eu chiar nu am vrut să evidenţiez acest avantaj, fiindcă el este unul complementar. Noi oferim aceste regimuri comerciale foarte atractive. Costurile operaţionale sunt mici, regimurile comerciale dintre Moldova şi pieţele-ţintă sunt extrem de avantajoase. Costurile operaţionale avantajoase vin şi din costul locaţiilor, al utilităţilor. Din acest punct de vedere vom rămâne competitivi pe un orizont de timp de cel puţin zece ani. Îmi doresc să mă apropii de zona în care să avem nişte angajamente mai rigide de integrare europeană şi vom fi privaţi cumva de a opera cu stimulente fiscale, dar încă le putem oferi. Avem şase zone economice libere. Negociem acum cu colegii de la Bruxelles o perioadă suficient de lungă pentru a elimina treptat aceste facilităţi fiscale, dar momentan le avem. Toate acestea, puse cap-la-cap, ne fac să fim competitivi. Aş mai vrea să amintesc că noi suntem cel puţin bilingvi. Toată lumea vorbeşte româna, rusa, cu mici excepţii, şi uzual o altă limbă străină de largă circulaţie. Şi-aici intervine zona serviciilor. În Republica Moldova se relochează foarte multe din afacerile de tip call-center. Avem sute de concetăţeni care fac telemarketing. De pildă, şi-a mutat cineva hot-line-ul în Republica Moldova - un operator de telefonie mobilă -, şi au 250 de oameni în birouri care fac hot-line-ul pentru toată zona vorbitoare de limba franceză. Acest avantaj vine din multilingvismul nostru. Sfera serviciilor merge foarte bine. De fapt, domeniul tehnologiei informaţiilor aduce 10% din PIB.

C.C.: Aş vrea să insistăm pe aceste relocări. Cum stau lucrurile în acest moment?

V.L.: Lucrurile stau bine. A existat o perioadă până la actuala guvernare, un context politic, să spunem, prost de tot, care demotiva avantajele de ordin economic. Fiindcă lumea merge cu investiţii într-o altă ţară atunci când există cel puţin această premisă de ordin politic, o relaţie politică bună, o atitudine cel puţin prietenoasă şi loială faţă de investitori. Faţă de investitorii din România a existat o atitudine inversă. Slavă Domnului, lucrurile s-au schimbat. Iar noi observăm în ultimii doi ani o avalanşă, dacă vreţi. Eu, săptămânal, am contacte cu societăţi româneşti, dar şi multinaţionale stabilite în România. Adică filiera românească mi se pare firească nu numai pentru societăţile cu capital 100% românesc, dar şi pentru multinaţionalele stabilite aici. Exemple avem foarte multe, în special în industriile care necesită multă manoperă şi existenţa unei infrastructuri şi a unui sistem de administrare fiscal-vamală care permite o logistică bine pusă la punct. Tocmai în domeniile astea suntem competitivi: industria uşoară, automotive, echipamente şi altele. Şi-atunci observăm acest fenomen cu relocarea, şi mi se pare un lucru absolut firesc. Este şi un îndemn către oamenii de afaceri din România. Toată lumea are de câştigat din asta.

C.C.: Ce produse româneşti se caută în Republica Moldova?

V.L.: Ca pondere în importurile din România sunt, în primul rând, produsele minerale, produsele petroliere sau derivatele. La noi operează marile concerne româneşti: Petrom, Rompetrol. De fapt, România este principala noastră sursă de asigurare cu resurse petroliere. Noi nu avem deloc. În plus, luăm maşini, echipamente, adică este o gamă destul de variată. Importăm inclusiv produse alimentare. Aici este acest comerţ trans-frontalier: produsele noastre se vând foarte bine în România şi viceversa. Eu aş scoate însă în evidenţă tot ce vine din hidrocarburi, şi pe care nu le avem, şi diferite echipamente. Bine, importăm inclusiv automobile. Produsele româneşti sunt cunoscute şi apreciate. Chiar se întreba cineva: bine, dar nu aveţi economii complementare, ce se produce în Moldova se produce  şi în România!? Oamenii vor să schimbe, să mai guste şi altceva.

"Vom rămâne cei mai competitivi în regiune, în următorii cinci-zece ani, din perspectiva costului forţei de muncă.''

6 zone economice libere sunt în Republica Moldova, fără aplicarea restricţiilor tarifare şi netarifare ale regimului vamal.

Rusia surclasează România ca prim partener comercial

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu (stânga), şi omologul rus Dmitri Medvedev  Foto: afp

Anul trecut, Rusia a devansat România ca principal partener comercial al Republicii Moldova. Ce crede vicepremierul Valeriu Lazăr despre această evoluţie? „Relaţiile comerciale bilaterale se dezvoltă mai bine atunci când economiile sunt complementare. Noi nu putem minuna pe nimeni în regiune, fiindcă în ceea ce suntem noi specializaţi - că vorbim de produse alimentare, că vorbim de vinuri, industrii uşoare şi altele - România face deja asta şi mult mai mult", explică oficialul.

Din această perspectivă, Rusia ar fi una dintre puţinele ţări cu care Moldova are o economie complementară. Adică ceea ce produc unii nu produc ceilalţi, sau o fac, dar în cantităţi insuficiente. „Avem o dinamică impresionantă cu Federaţia Rusă, în special în zona produselor agroalimentare, unde avem peste 30% creştere a exporturilor. Cota Rusiei este de aproximativ 26% în totalul exporturilor Moldovei. Este principala piaţă de destinaţie şi liderul absolut", punctează Lazăr. România, cu poziţia a doua, are o cotă de maximum 16%.

Jocul pe două fronturi

Vicepremierul de la Chişinău nu vede o problemă la nivelul acordurilor de comerţ liber atât cu UE, cât şi cu CSI (Comunitatea Statelor Independente). „Avem negocierile cu Bruxellesul pe marginea unui acord de comerţ liber aprofundat şi complex şi, în paralel, negociem şi în cadrul estic. Eu, ca şi ministru al Economiei, chiar să vreau să fiu dezechilibrat nu pot. Şi noi nu vedem aici o problemă", declară oficialul. În viziunea sa, pentru cei care fac comerţ şi au relaţii economice reale logica politică nu trebuie să primeaze. „Dar sigur că asta presupune şi existenţa unor relaţii politice bune şi foarte bune".

În negocierile cu CSI, Republica Moldova încearcă de mai mult timp să semneze un acord de liber schimb, dar au existat blocaje. „Această înţelegere se află pe ultima sută de metri de negocieri. Momentan, colegii mei se află la Moscova, unde se discută ultimele retuşări ale acestui acord", dă asigurări Lazăr. Se preconizează ca, în cadrul şedinţei şefilor de guverne CSI din 19 mai 2011, de la Minsk, acest acord să fie semnat.

„Vom semna acest acord. Ne propunem să finalizăm procedurile interne de ratificare a acordului pe final de an şi, eventual, anul viitor să intre în plină forţă". Potrivit lui Lazăr, noua înţelegere este în linie cu principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), unde Republica Moldova este membră de zece ani. Preventivi, moldovenii au încercat să-şi asigure, prin acest acord, un cadru legal de soluţionare a unor eventuale litigii comerciale.

Balanţă pozitivă

România are o balanţă comercială pozitivă cu Republica Moldova, astfel că exporturile statului vecin au crescut cu 4% anul trecut, în timp ce importurile de produse româneşti au avansat cu 24%. „Sigur că ne dorim să avem o balanţă mai echilibrată, dar nu vedem o problemă aici, atât timp cât produsele din România ne ajută în dezvoltare, ele mergând mai mult spre consumul intermediar, decât spre cel final", a punctat Lazăr.