Uniunea Europeană ne cere reducerea consumului energetic al clădirilor

Prin reabilitarea unei locuinţe, potenţialul de economisire a energiei termice la consumator este de circa 40% Presiunea costurilor ridicate ale energiei îşi produce efectele. Într-un

Prin reabilitarea unei locuinţe, potenţialul de economisire a energiei termice la consumator este de circa 40%

Presiunea costurilor ridicate ale energiei îşi produce efectele. Într-un termen de circa şapte ani de-acum încolo, Uniunea Europeană are ca ţintă să nu mai accepte decât construirea aşa-numitelor "case pasive". Acestea mai pot fi numite"case zero energetic" sau case fără încălzire.

Casele pasive sunt cele fără sistem de încălzire tradiţional şi fără sistem de climatizare. Aceasta implică existenţa unui nivel de izolare foarte ridicat şi un sistem de ventilare cu o eficienţă ridicată de recuperare a căldurii. "Directivele UE prevăd reducerea constantă a consumurilor energetice în clădiri, până la implementarea conceptului de casă pasivă, unde consumul energetic este de cel mult 15 KWh/m2an. Adică de aproape 30 de ori mai puţin decât în România.

88%, potenţial de economisire a energiei termice

Măsura se aplică doar pentru clădirile noi", a declarat ieri, în cadrul unui seminar de profil, Emilia Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC). Ea a explicat că indicatorul energetic pentru blocurile româneşti din mediul urban este de 390 KWh/m2an, pentru energia termică. În UE, acelaşi indicator are valoarea medie de 220 KWh/m2an.

Consumul de căldură pentru încălzirea unui apartament de două camere în România este de patru ori mai mare decât cel pentru încălzirea unui apartament cu patru camere din Germania, a afirmat, la rândul său, Răzvan Niculescu-Aron, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). De asemenea, rezistenţa termică a ferestrelor şi uşilor în România este de trei ori, respectiv de cinci ori mai mică decât în ţările vestice. Studiile arată că, în cazul unei locuinţe nereabilitate termic, se pierde energie în proporţie de 15-20% prin acoperiş, 20-25% prin pereţii exteriori, 5-10% prin planşeul peste subsol şi 20-25% prin ferestre.

Certificatul energetic, obligatoriu din ianuarie 2010

Prin reabilitare, potenţialul de economisire a energiei termice la consumator este de circa 40%. Dacă s-ar efectua lucrări de modernizare şi la furnizorul de căldură, potenţialul de economisire la sursă ar ajunge până la 88%, pentru blocurule din mediul urban, potrivit AEEC. Şi totuşi, foarte puţine clădiri au fost până acum reabilitate termic, în cea mai mare parte din cauza costurilor ridicate, a legislaţiei destul de greoaie, dar şi din cauza lipsei culturii de a economisi. Deşi 97% din locuinţe sunt în proprietate privată, statul asigură, în cadrul unui program anual, finanţare 100% pentru expertiză, audit energetic şi proiectare lucrărilor de reabilitare termică şi 67% din costuri pentru lucrările propriu-zise de reabilitare, dar fondurile sunt limitate. Clădirile sunt primul mare consumator de energie în interiorul UE, iar în România sunt pe locul doi, după industrie. Şeful Departamentului de Energie din cadrul Facultăţii de Electrotehnică, Universitatea din Craiova, Ion Mircea, a declarat că, în ciuda presiunilor pentru reducerea consumului energetic, în continuare în România se construiesc clădiri care nu respectă condiţiile de eficienţă energetică.

Deşi aveau o pondere de doar 1,8% din totalul de clădiri, cele 80.632 blocuri de apartamente înregistrate în martie 2002 asigurau aproape 40% din numărul total de locuinţe (2,98 milioane apartamente). Dat fiind că asigură simultan un număr atât de mare de locuinţe, experţii consideră prioritară reabilitarea termică a blocurilor de apartamente existente în mediul urban. În prezent, circa 60% din locuinţele urbane din România necesită intervenţii de reabilitare şi modernizare termotehnică. Preţul pentru reabilitarea termică a unei garsoniere este de aproximativ 700 euro, costurile pentru apartamentele de două şi trei camere fiind de 1.200 euro, respectiv 1.300-1.400 euro, din care beneficiarul suportă 33%.

Fie că vor fi sau nu reabilitate termic, toate clădirile care vor fi vândute sau închiriate vor trebui să aibă, din ianuarie 2010, certificat energetic, care atestă nivelul de izolare termică, dar şi randamentul instalaţiei de încălzire, consumul de apă caldă menajeră etc. Acest certificat este obligatoriu, de la 1 ianuarie 2007, pentru construcţiile noi. Totuşi, legislaţia actuală nu permite auditarea unui singur apartament, ci doar la nivel de bloc.